Page 63 - 1930-3

1 8 8 B O A B E D E G R Â U

Săli de lecturi clin Biblioteca Centrali Municipală din Praga
Dezvoltarea luată dc organizaţiile culturale reiese din ur­ registrat numai in Boemia 2.718 biblioteci accesibile publi­
mătorul tablou: cului.
Legea privitoare la bibliotecile comunale publice obligă
N « » r u I - J - Numiiul Numărul
Anul Corpuri M| U s i Auditori manifest. total 4. fiecare comună să înfiinţeze şi să Întreţină o blibliotccă
«iietracUv nuiUnUrl
eultur. t tmit _ instructiv i culturale publică. Legea asigură bibliotecii un venit fix. local şi cu­
|ud«lcot
prinde dispoziţii privitoare la administraţia şi controlul ace­
1923 500 4.590 26.202 1.594.245 25.745 51.947 steia. Aceste măsuri au avut o influenţă considerabilă asu­
1924 542 7.522 55.975 2.874.585 49.588 85.561 pra dcsvoltării bibiiofiiiei in Cehoslovacia ; la finele lui 1928
1925 528 8.807 42.282 5.589.722 51.250 95.552
1926 569 8.442 47.875 5.617.145 59.998 107.871 existau 15 8% biblioteci cu 5.768.887 volume. 892.087 citi­
1927 555 10.895 51.425 5.975.151 74.725 126.150 tori şi 16.958.762 kc. venit anual.
1928 562 10.862 54.166 4.448.717 61.406 155.572 Efectul legii asupra dezvoltării bibliotecilor se vede din
următoarele date :
Corpurile culturale judeţene ale judeţelor învecinate se
Biblioteci rebetii t
unesc in centrale regionale pentru a se facilita realizarea . NumSruI I cirt» venit
acelor întreprinderi culturale pentru care forţele unui singur AouI bibliotecilor volum. ctitori t „ pru . ut .t« Kc.
1920 2.885 1.562.505 241.801 2.511.97 ■» 2.051.858
judeţ nu sunt îndestulătoare, (de ex.: cursuri dc economie
1925 7.021 2.609.575 440.521 7.102.445 8.579.222
politică şi teatru, congrese, editarea de reviste ş. a.). Se­
1928 8.802 5.902.585 505.867 9.945.824 11.316.464
cretarii acestor centrale — de regulă învăţători, sunt scutiţi
Biblioteci slovace:
de către Ministerul Şcolilor pe jumătate dc munca ce ar 1924 754 82.151 111
trebui s'o depună ca slujbaşi ai Statului, pentru a se putea 1926 2.592 202.781 104.270 530.011 827.055
dedica operei de Cultură populară. 1928 2.854 287.075 119.789 755.361 1.033.879
Cea mai importantă componentă a operei de educaţie Biblioteci germane t
populară in Cehoslovacia este constituită dc bibliotecile pu­ 1920 45S 282.255 69.079 668.531 490.385
1923 2.547 915.240 195.108 2.775.760 3.094.111
blice comunale. Cartea a fost totdeauna in mare cinste la
1928 3.22» 1.457.449 215. .'44 3.507.574 4.168.602
poporul cehoslovac şi propagatorii ideii naţionale au găsit
in cuvântul scris un mijloc excelent pentru regenerarea po­ Situa/ia generală a bibliotecilor publice comunale din
Republica Cehoslovacă la finele anului 1®2S. după nalionalităfi
porului. încă In prima jumătate a secolului trecut au înce­
. . Numirul C*«ti c Csrt» V.nllu.l
put a se Întemeia biblioteci publice şi la finele secolului, ţara Biblioteci biblio tec. lnr.ci»U*te imprumutete Kc.
era presărată destul de des cu biblioteci, cu deosebire regiu­ Cehoslovace 11.665 4.155 406 626.164 10.716.794 12.365.337
Germane 3.225 1.457.449 215.244 3.307.574 4.168^02
nile dela frontieră. In majoritate erau asociaţii particulare
Maghiare 673 110.549 41.297 294.880 2-5.793
care întreţineau biblioteci, existau insă şi multe oraşe şi chiar
Ruseşb 274 31.914 5.734 26.242 70.902
judeţe care înfiinţau biblioteci publice. In anul 1905. sa în­ Poloneze 61 15.769 3.648 37.435 68.128