Page 64 - 1930-3

EDUCAŢIA POPORULUI IN ALTE TARI 189

Cifrele acestea sunt rezultatele unei munci considerabile pentru copii, fiecare program muzical sau dramatic e înso­
de organizare şi administraţie. Comunele trebuiau convinse ţit de explicaţii populare, se dau informaţii şi se propagă
sâ înfiinţeze biblioteci, să le înzestreze cu cele necesare şi să sportul, turistica, ccrcetâşia. Serviciul de Radiofonie are ac­
plătească regulat cotizaţiile ; totodată trebuia format un ca> tualmente staţii de emisii in Praga. Brno, Moravska-
dru de bibliotecari instruiţi cari să ştie să aleagă cărţile şi Ostrava. Bratislava şi Koşicc ; cei mai buni artişti colabo­
materialul bibliotecii, sâ împlinească intr'un cuvânt misiu­ rează. Proprietarii staţiei de recepţie plătesc 10 kor. lunar.
nea acesteia. Secţia de educaţie populară a Ministerului Şco­ Instrucţia populară in armată.
lilor a editat manuale privitoare la amenajarea şi condu­ In armată se împlineşte o parte însemnată de instrucţie
cerea bibliotecilor mari. mici şi mijlocii, imprimatele necesare populară. Soldatului i se predau cunoştinţe cetăţeneşti, no­
in administraţia bibliotecii, a înfiinţat o şcoală de bibltofilie, ţiuni de igienă, drept public. Pe lângă aceasta, există o
organizează in toate regiunile cursuri pentru bibliotecari cari instituţie specială — clubul militar — unde soldatul are po­
durează 3 săptămâni. încurajează şi subvenţionează ţinerea sibilitatea după o zi de muncă să se recreieze şi să se cultive
de cursuri pentru bibliotecarii dela sate. Institutul de edu­ pe o cale distractivă. Clubul (cercul) militar dispune de bi­
caţie populară Masaryk şi altele similare publică cataloage bliotecă, sală de lectură, cinematograf, teatru, cantină şi
de cărţi alese şi a înfiinţat expedituri care procură biblio­ alte instalaţii ca bac. teren pentru sport. ctc. In anul 1929
tecilor cărţi alese şi eventual frumos legate, cu preţuri mi­ existau in total 301 astfel de cercuri şi aveau la dispoziţie
nimale. 1545 localuri; cărţi aveau in total 413. 676 şi anume 316.669
In fiecare judeţ se găseşte un corespondent bibliofil (re­ cebeşti. 13.335 slovace. 1.300 ruseşti, 66.388 germane, 12.473
ferent) şi mai mulţi controlori cari revăd administraţia bi­ ungare şi 3.511 diverse alte limbi. Bibliotecile se complec-
bliotecilor şi ajută cu sfatul lor pe bibliotecari. Deoarece în­ tcază încontinuu ; in anul 1927 sau cumpărat 26.488 volu­
fiinţarea de biblioteci Întâmpină greutăţi in epoca de după me şi in 1928 — 33.276 volume ; sau împrumutat 638.471
răsboiu. Ministerul Instrucţiei Publice acordă bibliotecilor cărţi, şi 653.556 (in 1928). In sălile de lectură sau expus
ajutoare financiare, de obiceiu sub formă de cărţi donate. 5.233 reviste. Numărul de cinematografe ale cercurilor mi­
In timp de 10 ani. Statul a distribuit bibliotecilor peste M litare a fost de 104. 82 teatre, teatre de păpuşi 33. staţii
milioane kor. cehosl. receptoare de radiofonie; cercurile militare cuprind aso­
Oraşele investesc in biblioteci sume mult mai mari decât ciaţii muzicale, de şah. sportive şi in fiecare an se organi­
cele fixate de lege (in mediu 2.22 kc., contribuţia fixată de zează diverse manifestări culturale.
lege este 0.50—0,80 kc. de locuitor), contribuţii benevole se Astfel in decursul anului 1928, cercurile militare au organi­
obţin dela instituţiile financiare şi particulari, mulţi func­ zat cam 40.000 serbări, academii, concerte, reprezentaţii,
ţionari ai bibliotecilor lucrează fără plată (la sate in deo­ concursuri ş. a. Chcltuelile acestor manifestări sau ridicat
sebi) ; altfel nar fi posibilă desvoltarca imensă a biblioteci­ la 5.272.400 kc. şi au fost acoperite in mare parte din bene­
lor in Cehoslovacia. Partea slabă a legii este că impune o ficiul realizat de oficiile de vânzare şi consumurile admi­
bibliotecă in fiecare comună, fie cât de mică. In comunele nistrate de cercurile militare.
mid insă, bibliotedle dispun de puţine cărţi şi nu pot sa­ O componentă însemnată a educaţiei militare este instruc­
tisface nevoile atitorilor. Acest neajuns se Înlătură prin în­ ţia analfabeţilor. In ultimii ani intrau in armată 4—5000 a-
fiinţarea de biblioteci judeţene auxiliare care pun la dispo­ nalfabeţi: aceştia frecventează cursun speciale timp de 5
ziţia bibliotedlor săteşti culegeri de cărţi pentru un anumit luni. După 100 ore de curs. 75% din analfabeţi învaţă să
timp (Biblioteci călătoare). înfiinţarea de biblioted judeţene scrie şi sâ citească. Pe lângă aceasta, administraţia militară
este deabia la început; in momentul de faţă funcţionează organizează cursuri pentru desăvârşirea cunoştinţelor profe­
57 biblioted judeţene ccheşti. sionale ale soldaţilor (in civil), astfel cursuri de agricultură,
Germanii au concentrat această acţiune in Biblioteca cen­ meserii, comerciale ; in anul 1928 au funcţionat 167 cursuri,
trală călătoare („Zentralwanderbucherei"). Această institu­ numărul orelor de curs a fost 5236.
ţie culturală a fost înfiinţată in 1928 cu ocazia jubileului de Armata are şi un organ de cultură populară. ..Armata
10 ani al Republicii şi arc de scop să sprijine bibliotecile să­ noastră", care apare de 2 ori pe lună in 35.000 exemplare.
teşti imprumutăndu-le cărţi şi ajutandu-le cu sfatul. Ea dis­ Societăţile particulare de educaţie populară.
pune acum de 1966 volume şi in anul trecut a expediat 245 Trecerea dela organizaţiile publice de educaţie populară
colecţii de cărţi la 207 biblioted. Pe lângă aceasta Institu­ la societăţile particulare cu aceiaş scop o formează Institutul
ţia mai livrează bibliotedlor cărţi care se plătesc din sub­ de educaţie populară Masaryk din Praga. Liga Culturală
venţiile acordate de Stat Slovacă cu sediul la Bratislava şi Liga Culturală a Rusiei
Alţi factori in opera de educaţie populară, can lucrează in Subcarpatice cu sediul la Uzhorod. Aceste instituţii sunt or­
afara legilor amintite, sunt: servidul de radiofonie şi ar­ ganizate sub formă de societăţi culturale, primesc insă sub­
mata. venţii dela Stat şi îndeplinesc pe lângă scopurile proprii,
Serviciul Cehoslovac de Radiofonie arc 286.000 staţii de diverse funcţii de cultură publică.
recepţie înregistrate. Există tendinţa de a mări numărul sta­ Ins:Uu.ul de Educaţie Populară Masaryk a fost înfiinţat
ţiilor de emisiune aşa că orice cetăţean din cuprinsul Repu- in anul 1906 sub numele de ..Liga Culturală". Menirea sa
blidi să poată recepţiona la detectorul cu cristal. Pe lângă era de a întruni organizaţiile şi societăţile culturale existente
cursuri de limbi străine şi conferinţe de actualitate, se ţin şi a da astfel o direcţie unitară sforţărilor culturale in ţările
cursuri şi conferinţe pentru agricultori, muncitori, se predau cehoslovace. Avea secţii pentru conferinţe, biblioteci, artă.
cunoştinţe comerciale, tehnice, industriale (o orâ şi un sfert bibliografie şi cinematografie. Această Ligă a avut un mare
zilnic), două ore pe săptămână sunt consacrate şezătorilor m^rit in organizarea şi ridicarea la un nivel inalt a operei