Page 65 - 1930-3

190 B O A B E D E G R Â U

de .luminare culturală, precum fi la votarea legii bibliote- lară Komensky" din Brno. „Universitatea Populară" din
cilor. In anul 1925 „Liga" a obţinut o donaţie de 4 milioane Bratislava. „Universitatea Populară Masaryk" din Hradec
kor. din partea Preşedintelui Republicii Cehoslovace, şi-a Kralove, „Universitatea Populară Havlicck din Jihlava.
modificat forma de organizare transformăndu-se in „Institu­ „Universitatea Populară şi Şcoala de Ştiinţe politico-sociale"
tul de educaţie populară Masaryk". Institutul e subvenţionat a oraşului Praga. apoi: trei şcoli populare muncitoreşti (două
de Ministerul Şcolilor şi Culturii şi are o activitate întinsă : in Praga şi una in Krocchlav), trei şcoli agncolc in Praga.
întreţine şcoala Husită pentru Instrucţie superioară şi Edu- Brno şi Bratislava şi 4 şcoli germane : Volksbildungsverein-
caţic Naţională, editează publicaţii de educaţie populară, se Urania din Praga. Deutsche Bauernschule in Bad-Ullersdorf,
ocupă cu procurarea de filme culturale şi organizează emi­ Deutsche Volskshochschule in Brno şi Westbohmische
sii de radio cu subiecte instructive, cursuri prin cores­ Baucmbochschule din Gicshubel Sauerbrunn. Unele din
pondenţă, publică cataloage de cărţi alese pentru bibliotecile aceste şcoli au baze politice.
comunale şi pentru tineret. întreţine o bogată expeditură de Universităţile Cehoslovace se ocupă de asemenea cu
cărţi pentru bibliotecile publice, are diverse secţii pentru popularizarea ştiinţei (incâ din 1898). In 30 am de activi­
muzică, literatură, teatre de păpuşi, conferinţe şi arte-plasdce. tate. „Extensiunea Universit. Cehosl." a organizat 9.578
Institutul intreţine legături cu organizaţiile similare din confeiinţe in intreaga ţară. care au fost frecventate de peste
străinătate, organizează congrese de cultură populară şi stu­ un milion „uditori. Organizaţia aceasta dispune de trei se-
diază aceste probleme din punct de vedere ideologic şi me­ crctriate: la Praga, Brno şi Bratislava.
todologic. Publică şi In cadrul operei de
un ziar „Ceskoslo- educaţie populară, arc
venska lidova vycho- un loc de seamă or­
va" (Educaţia popu­ ganizaţia „Sokol". A-
lară Cehoslovacia) cu ccasta e o organizaţie
text ceh. slovac şi imensă : la finele lui
german. 1927, ea dispunea de
Liga Culturală Slo­ 3.136 subdivizii şi fi­
vacă dela Bratislava a liale cu 559.000 mem­
fost înfiinţată in 1919 bri. Scopul ei este de
pentru a organiza şi a forma oameni pu­
a efectua opera de lu­ ternici. frumoşi şi buni.
minare culturală in Cu toate că munca
Bratislava şi împreju­ depusă se îndreaptă
rimi şi a devenit cu­ mai cuşca mă spre c-
rând centrul Educaţiei ducaţia fizică, activi­
Populare pentru în­ tatea culturală este şi
treaga Slovacie. A a- ea destul de întinsă.
adus in viaţa Şcoala In anul 1928. organi­
superioară de Cultură zaţiile sokoliste au or­
populară dela Bratis­ ganizat 127.308 mani­
lava. a înfiinţat o festări culturale dife­
centrală de diapozi­ rite. au avut 2514 bi­
tive pentru Slovacia Magazin de tărţi dc bibliotecă comunală blioteci Cu 80-000 citi­
(in 1929 dispunea de 101 serii de conferinţe cu proecţii) şi tori. au împrumutat 347.000 cărţi, broşuri şi cam un sfert de
scoate un ziar de cultură slovacă populară „Naş lud (Po­ milion: reviste şi ziare.
porul nostru), precum şi alte publicaţii similare. Până la Dintre societăţile proeminente de educaţie populară cu
sfârşitul anului 1928. „Liga" a organizat, in afară de ma­
baze politice, trebue menţionată Academia muncitorească.
rile congrese regionale, 1808 manifestări culturale.
centrala operei culturale efectuată de partidul sodal-dcmo-
Liga Culturală a Rusiei Subcarpatice dela Uzhorod în­
crat. A fost 'înfiinţată în anul 18% sub forma unei societăţi
globează organizaţiile şi societăţile de cultură populară din
culturale şi de ajutor sociaL ci^timpul a obţinut dreptul de
Rusia Subcarpatică de toate naţionalităţile ; a fost înfiin­
a înfiinţa filiale, de a deschide un cinematograf, in 1909 a
ţată in anul 1929. editează revista „Zorja" (Zorile) şi ma­
scos ziarul „Cultura muncitorească" (Dclmcka Osveta).
nuale informative pentru educatorii populari şi bibliotecari.
După răsturnarea monarhiei, activitatea „Academică a luat
Această instituţie aduce armonic şi sistematizează sforţările
o marc desvoltare. Toate organizaţiile partidului sodal-dc-
culturale in Rusia Subcarpatică.
mocrat, ca sindicate profesionale, societăţi de educaţie fi­
Statul mai subvenţionează şi Universităţile Populare. 5
zică. etc au devenit membrii săi. Actualmente „Academia
şcoli-internate pentru tinerimea dela sate şi 15 cursuri se­
Muncitorească" are 60 filiale care Împlinesc munca măruntă
rale. Intre acestea se cnumerâ „Şcoala Husită pentru Instruc­
de instrucţie şi propagandă; aceste filiale se Întrunesc in or­
ţie Superioară şi Educaţie Naţională". înfiinţat? in 1913 şi
ganizaţii mai mari (jupanate) care întreţin o şcoală de
întreţinută de „Institutul de Educaţie Populară Masaryk",
Universitatea Populară Ian Hus dela Pilscn, „Universitatea ştiinţe sociale şi şcoala superioară tehnică pentru muncitori,
Populară Masaryk" din Mor. Ostrava. „Universitatea Popu­ culminând cu şcoala superioară socialistă de doi ani. Pe