Page 66 - 1930-3

EDUCAŢIA POPORULUI IN ALTE TARI 191

lângă aceasta, se organizează conferinţe, reprezentaţii de neşte cu cele 90 secţii ale sale o întinsă activitate culturală.
teatru şi concerte, recreaţii, etc. In anul 1928 s au ţinut 2104 conferinţe, 528 concerte şi ser­
In anul 1927/28, „Academia Muncitorească" a organizat bări, 761 ore de curs şi 575 reprezentaţii de teatru. Asociaţia
82 cursuri generale, 124 cursuri speciale, 2387 conferinţe, întreţine un oficiu de expeditură de cărţi pentru bibliotecile
211 manifestări artistice şi 257 diverse întreprinderi cultu­ slovace pe baza subvenţiilor obţinute dela Stat (iu 1928 s'au
rale, la care au participat 313.000 persoane. livrat astfel 32.636 volume) şi patronează Asociaţia centrală
Partidul naţional-socialist cehoslovac posedă de asemenea a teatrelor de diletanp din Slovacia (există 168 cercuri tea­
o rc(ea întinsă de organizaţii culturale. Diferitele compo­ trale de diletanţi).
nente politice sau sindicale ale partidului aleg un membru In Rusia Subcarpatică lucrează societatea „Prosvita"
însărcinat cu opera culturală căruia i se adaogă o comisie (Lumina) cu tendinţe ucrainienc şi societatea „Duchnovici
culturală ; după necesităţi se înfiinţează comisii culturale pe (Ruşii Mari). Acestea înfiinţează biblioteci, casc de lectură,
judeţe sau regiuni; In fiecare unitate administrativă mai cultivă muzica, teatrul, cu un cuvânt lucrează pentru ridi­
mare se găseşte un biurou central şi toată activitatea cul­ carea culturală şi economică a tării.
turală este condusă de „Şcoala muncitorească Centrală" din In direcţia culturei populare mai lucrează şi Uniunea So­
Praga. In anul 1929 acest organ superior dispunea de 362 cietăţilor Naţionale (Matice). Aceasta cuprinde 10 societăţi
corporaţii de cultură şi anume 283 comisii culturale. 40 care au implinit mai cu seamă in epoca vechii monarhii o
organizaţii de tineret şi 38 şcoli muncitoreşti. Organul de însemnată operă culturală. Astăzi ele se ocupă cu probleme
presă este revista lu­ de cultură specială.
nară „Vzdelavatcl'' Germanii depe te­
(Educatorul). Dintre ritoriul Slovaciei de­
şcolile dependente de ţineau sub Austro-
organizaţia naţional- Ungaria toate avan-
sociulistâ. putem a- tagiile puterii politice
minti „Universitatea şi economice; ei na-
populară muncitorea­ veau deci nevoe de
scă" din Praga. care organizaţii lăuntrice de
avea in 1928/29 urmă­ educaţie populară. De-
toarele secţii: 1) e- aceea numărul lor este
conomic politică. 2) e- mai mic decât al or­
ducatic artistică. 3) ganizaţiilor cehoslo­
pentru muncitori pu­ vace. exceptând so­
blici (studii socialiste). cietăţile corale.
4) tehnică. 5) instrui­ Pe lângă organiza­
rea femeilor şi 6) cul­ ţiile oficiale grupate
tură generală. in 13 ligi. Germanii
Universitatea a a- din Cehoslovacia mai
vut 404 elevi ordinari au vre-o 20 socie­
şi 1308 extraordinari. tăţi pentru cul­
Alte organizaţii cul­ tura populară. Tre-
turale naţional-socia- buesc enumerate: So­
liste sunt cursurile cietatea .JJrania~ din
serale de pregătire pentru examenele de şcoală primară Praga care organizează cursuri, conferinţe, reprezentaţii
(293 elevi), şcoală secundară (261 elevi), şcoală populară de cinematograf şi emisii de radiofonie: .JJeutschcr Kul-
pentru propagatorii culturali, şcoala de vară pentru creaţii tur cer bând" din Praga. ..Vercin zur Vcrbreitung gemein-
artistice (131 elevi), cursuri programatice serale şi de Du­
nutziger Kenntnissc" din Praga care publică broşuri ştiin-
minecă (3.504 elevi), şcoala muncitorească slovacă din Bra­
ţifico-populare. „Volhstumlichc Hochschulkurse" (Universi­
tislava. şcoala muncitorească din Mor. Ostrava şi Universi­
tate populară), „Comitetul Special pentru Instrucţie Popu-
tatea muncitorească din Krocehlav.
lurâ" din Tephtz- Şanov, ..Oficiul Central de Instrucţie al
Partidul republican (agrarian) a întemeiat in anul 1921
Partidului Social-Democrat german'.
Organizaţia cursurilor libere pentru ţărani cu filiale In Pra­
ga. Brno. Bratislava şi Uzhorod. Acestea întreţin trei uni­ O activitate mult apreciată este desfăşurată de teatrele de
versităţi populare, scot o revistă lunară şi un ziar ..Lumi­ diletanţi. Pe lângă cercurile pentru teatru care există aproa­
narea satelor" (Osveta Venkova) şi organizează cursuri pe in fiecare societate culturală, sunt in Cehoslovacia un
pentru instruirea populaţiei săteşti. marc număr de societăţi teatrale de diletanţi. Aceste socie­
tăţi se grupează in organizaţii pe judeţe, care organizează
Alte centre culturale sunt: „Academia Populară" (cato­
cursuri regulate de regisori şi declamaţie, concursuri, etc.
lică). „Liga Liberării Naţionale" (a legionarilor cehoslovaci)
şi „Clubul Cultural” (al partidului naţional-deraocrat). Organul conducător este .Asociaţia Centrală a teatrelor de
Un important factor cultural in Slovacia este aşa numita diletanţi" din Cehoslovacia. înfiinţată in 1886. Aceasta
„Matice Slovenska" din Turc. Sv. Martin. Aceasta e o aso­ scoate un ziar „Teatrul Cehoslovac", organizează cursuri de
ciaţie care pe lăngă un program ştiinţific şi literar. îndepli­ teatru pentru diletanţi, concursuri teatrale, expoziţii şi spri­