Page 7 - 1930-3

RADU VULPE: MUZEUL NATIONAL DE ANTICHITĂŢI 137

mari greutăţi, in intenţia de a se reface monumen­ în cele din Germania. Pârvan a fost un factor de
tul, cu ajutorul lor. pe una din pieţele Capitalei. primă importanţă in toate multiplele direcţii ale ac­
Neputându-se executa imediat această hotărire, tivităţii sale. ca istoric, ca profesor universitar, ca
din cauză că nu se studiase încă forma reală a mo­ Membru al Academiei, ca director al Şcoalei Ro­
numentului în antichitate, ea a fost amânată, ca mâne din Roma, ca director la editura ,.Cultura
apoi să fie părăsită cu desăvârşire, chiar după ce. Naţională ', dar cu deosebire ca arheolog şi ca di­
prin străduinţa cunoscutului arheolog-arhitect G. rector al Muzeului de Antichităţi. Reluând activi­
Niemann această formă a putut fi reconstituită. tatea de explorări a lui Tocilescu. el a reuşit să-i
In felul acesta pietrele sculptate dela Adamclissi imprime un ritm, o extensiune şi o sistematizare
au ajuns în grija Muzeului de Antichităţi, al că­ demne de nivelul celor mai strălucite realizări ar­
rui local încă de pe atunci neîndestulător, nu le-a heologice din străinătate. Prin asiduitatea şi me­
putut adăposti. Azi ele se găsesc înşirate în aer li­ toda excelentă cu care a explorat castrul roman
ber printre trofeele ultimului nostru răsboiu în dela Ulmetum şi străvechiul oraş elenic dela Histria
;
curtea Muzeului Militar d n Parcul Carol. aştep­ in lagunele Mării Negre, prin calitatea numeroa­
tând fie reîntoarcerea selor sale cercetări şi
lor în Dobrogea pentru studii făcute mai ales în
refacerea monumentului Dobrogea. la Torni
căruia aparţin, fie mă­ (Constanţa), la Callatis
car o adăposti re în să­ (Mangalia), la Tro­
lile speciale ale unui Mu­ paeum Traiani. la Sal-
zeu spaţios. soi’ia. la Capidava. la
In afară de explora­ Nai’iodunum. la Car-
rea monumentului dela sium. la Gura Dobro-
Adamclissi. activitatea gei. ş. a., precum şi prin
lui Tocilescu a cuprins destoinicia şi autorita­
şi alte ruine antice din tea cu care a ştiut să-şi
Dobrogea şi din Olte­ formeze una din cele
nia. din săparea cărora mai numeroase şi mai
a rezultat un număr de durabile pleiade de şco­
peste 2000 de pietre cu lari şi colaboratori, el
sculpturi şi inscripţii. poate fi socotit în ţara
Toate aceste pietre îm­ noastră ca adevăratul
preună cu un considera­ întemeietor al arheolo­
bil număr de monete şi giei în formele ei ştiin­
de obiecte mărunte, au ţifice superioare. Din
contribuit intr'o mare Muzeul Naţional de
măsură la îmbogăţirea Antichităţi el a format
averii Muzeului Naţio­ principalul pivot al în­
nal de Antichităţi. Din tregii activităţi din Ro­
nefericire, localul provi­ mânia. Rezultatele ace­
zoriu al acestui Muzei* stei activităţi, studiate
nu le-a putut cuprinde in lumina rarelor sale
pe toate. Multe stau şi calităţi de inveutigape
acum ascunse prin depo­ şi de sinteză, au format
zite şi prin curţile interioare ale Universităţii. baza numeroaselor lui opere, dintre care unele ca
După moartea lui Tocilescu Muzeul a fost con­ Organizarea Daciei romane. Creştinismul daco­
dus pentru puţin timp de d. George Murnu. ac­ român. începuturile vieţii romane la gurile Dunării
tualmente Membru al Academiei Române, căruia sau monumentala Getica, reprezintă cele mai ca­
această instituţie îi datoreşte o parte din rânduiala racteristice faze ale evoluţiei sale spirituale ca
câtorva săli. în special în ce priveşte vasele gre­ istoric.
ceşti şi odoarele eclesiastice. precum şi săparea şi In afară de forma superioară pe care Pârvan a
studierea basilicei-cisterne dela cetatea Tropaeum dat-o activităţii arheologice a Muzeului Naţional
Traiani din Dobrogea. de Antichităţi, lui îi datoreşte această instituţie şi
In 1910 direcţia Muzeului Naţional de Antichi­ o importantă extensiune de caracter cultural, prin
tăţi trece în mâna uneia din cele mai de frunte per­ întemeierea şi încurajarea formării de numeroase
sonalităţi ştiinţifice pe care le-a avut ţara noastră. muzee sucursale în diferite centre şi şantiere ar­
Vasile Pârvan. înzestrat cu cele mai alese însuşiri heologice ale Dobrogei. precum la Constanţa.
intelectuale şi înarmat cu o profundă pregătire isto­ Mangalia, Hârşova. Silistra. Adamclissi. Ulmetum
rică şi arheologică, dobândită in şcolile noastre şi şi Histria, muzee care din nefericire au fost toate