Page 8 - 1930-3
P. 8

138                                B O A B E  D E   G R Â U

         devastate  în  timpul  ocupaţiei  duşmane  din  ultimul   ani  de  bucurie  pentru  unitatea  realizată,  dar  şi  de
         râzboiu.  După  încheierea  păcii  puţine  din  aceste   muncă  şi  de  suferinţă  pentru  repararea  rănilor  pri­
         muzee  au  mai  putut  fi  restaurate  în  parte  şi  numai   cinuite  de  imensa  sforţare,  au  trecut  fără  ca  Statul
         cel  dela  Histria  a  putut  fi  repus  in  vechia  sa  formă,   să-şi  poată  încă  însuşi  programul  de  propăşire  pro­
         aşteptând  acum  terminarea  localului  special  înce­  pus  de  Pârvan  pentru  Muzeul  de  Antichităţi  şi
         put  de  Pârvan.  Altele,  precum  cel  de  la  Constanţa,   pentru  arheologia  ţării  in  general.  De  aceea  a-
         nici până azi nu au mai fost refăcute.           proape  tot  ce  s  a  realizat  până  acum  din  acest
           Toată  activitatea  lui  Pârvan  şi  a  şcoalei  lui.   program  se  datoreşte  exclusiv  muncii  şi  devota­
         având  ca  instituţie  de  bază                                     mentului  lui  Pârvan  şi  a  şco­
         Muzeul  de  Antichităţi,  se  ca­                                   larilor  şi  colaboratorilor  săi.
         racterizează  prin  urmărirea                                       totuş.  soarta  cea  rea  s’a  împo­
         consecventă  a  unui  plan  de                                      trivit  chiar  şi  acestor  idealiste
         organizare  şi  de  lucru  în  stil                                 şi  spontane  străduinţe  neoti-
         mare,  aşa  cum  cereau  nece­                                      ciale.  In  1927  Vasile  Pârvan
         sităţile  cunoaşterii  celui  mai                                   moare  la  o  vârstă  numai  de
         vechiu trecut al ţării noastre.                                     45  de  ani.  în  culmea  celor
         Deaceea  toate  faptele  lui.  în­                                  mai  frumoase  şi  mai  promiţă­
         cepând  dela  studiul  asupra                                       toare realizări.
         Salsoviei  şi  ajungând  până  la                                     Această  moarte,  adăogân-
         magistrala  Getica  şi  până  la                                    du-se  la  precara  situaţie  ma­
         întemeierea  publicaţiei  arheo­                                    terială  a  Muzeului,  constituie
         logice  Dacia,  sunt  tot  atâtea                                   una  din  cele  mai  grele  lovituri
         realizări  ale  acestui  plan.  în                                  pricinuite  acestei  instituţii,  ca
         ale  cărui  linii  desăvârşirea                                     şi  activităţii  arheologice  din
         Muzeului  de  Antichităţi  ocu­                                     România  în  general.  Cu  toate
         pa  un  loc  de  frunte.  Această                                   bunele  intenţii  ale  noului  di­
         desăvârşire  se  întrevedea  în                                     rector  al  Muzeului.  Profeso­
         primul  rând  prin  terminarea                                      rul  Ion  Andrieşescu.  unul  din
         terminarea  localului  propriu                                      colaboratori  lui  Pârvan  în  do­
         din  Şoseaua  Kisseleff,  înce­                                     meniul  cercetărilor  de  preisto­
         put  înainte  de  răsboiu  şi  lăsat                                rie.  şi  cu  toată  bunăvoinţa  şi
         pe  urmă  în  părăsire,  din  pri­                                  devotamentul  pentru  ştiinţă
         cina  greutăţilor  financiare  ale                                  al  şcolarilor  marelui  dispărut,
         Statului,  şi  prin  întemeierea                                    opera  colectivă  de  frumoase
         oficială  a  unui  Institut  arheo­                                 realizări  începută  de  Pârvan
         logic  de  cercetări  şi  descope­                                  trece  acum  printr’un  moment
         riri.  Acesta  trebuia  să  elibe­                                  critic,  ameninţată  cu  dezagre­
         reze  Muzeul  de  o  activitate                                     garea  în  acţiuni  individuale
         exterioară,  care  devenind  con­                                   izolate  şi  deci  cu  reducerea
         siderabilă,  ameninţa  să-i  co­                                    la  rezultate  modeste  şi  la  lân-
         pleşească  esenţialele  lui  ros­                                   cezire.  Instituţia  menită  să  îm­
         turi.  cele  de  păstrare  şi  de                                   piedice  acest  lucru.  Institutul
         ex nunere.                                                          arheologic  al  României,  ne­
           Din    nefericire.   acestor                                      putând  fi  realizată  de  însuş
         splendide  intenţii  şi  speranţe,                                  Pârvan.  e  acum  de  cea  mai
         nutrite  de  cel  mai  capabil  şi                                  urgentă  necesitate,  tot  atât
         mai  tenace  înfăptuitor  ce  l-a                                   de  mult  ca  şi  terminarea  lo­
         avut  arheologia  noastră,  s’au                                    calului  cel  nou  al  Muzeului,
         ocups  dificultăţi  dintre  cele                                    al  cărui  conţinut  e  ameninţat,
         mai  mari.  In  afară  de  cele  de                                 în  urma  dărâmării  în  curs  a
         un  caracter  mai  permanent,                                       vechii Universităţi, să fie a-
         cea  mai  mare  dificultate  a  fost  răsboiul  unităţii  na­  runcat în drum.
         ţionale. cu cortegiul lui de jertfe şi de distrugeri.  In  linii  generale,  istoria  Muzeului  Naţional  de
           In  timpul  răsboiului  Muzeul  Naţional  a  fost  ne­  Antichităţi.  împletită  şi  adesea  confundată  cu  aceea
         voit  să  piardă,  poate  pentru  totdeauna,  preţiosul   a  întregii  activităţi  arheologice  din  ţara  noastră,
         tezaur  dela  Pietroasa  şi  multe  alte  obiecte  de  artă   poate  fi  împărţită  in  două  faze  principale.  Prima
         veche  românească  trimise  la  Moscova  şi  să-şi  între­  fază  e  aceea  a  creşterii,  dela  formele  încă  modeste,
         rupă  vechia  activitate  de  săpături  din  Dobrogea.  ale   în  care  a  fost  întemeiat  pe  vremea  lui  Cuza.  până
         cărei  roade  au  fost  în  cea  mai  mare  parte  nimicite.   la  congestionarea  peste  măsură  a  sălilor  pe  care.
         Cei doisprezece ani trecuţi dela răsboiu până azi.  în aşteptarea construirii unui local propriu. Uni-
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13