Page 8 - 1930-3
P. 8
138 B O A B E D E G R Â U
devastate în timpul ocupaţiei duşmane din ultimul ani de bucurie pentru unitatea realizată, dar şi de
râzboiu. După încheierea păcii puţine din aceste muncă şi de suferinţă pentru repararea rănilor pri
muzee au mai putut fi restaurate în parte şi numai cinuite de imensa sforţare, au trecut fără ca Statul
cel dela Histria a putut fi repus in vechia sa formă, să-şi poată încă însuşi programul de propăşire pro
aşteptând acum terminarea localului special înce pus de Pârvan pentru Muzeul de Antichităţi şi
put de Pârvan. Altele, precum cel de la Constanţa, pentru arheologia ţării in general. De aceea a-
nici până azi nu au mai fost refăcute. proape tot ce s a realizat până acum din acest
Toată activitatea lui Pârvan şi a şcoalei lui. program se datoreşte exclusiv muncii şi devota
având ca instituţie de bază mentului lui Pârvan şi a şco
Muzeul de Antichităţi, se ca larilor şi colaboratorilor săi.
racterizează prin urmărirea totuş. soarta cea rea s’a împo
consecventă a unui plan de trivit chiar şi acestor idealiste
organizare şi de lucru în stil şi spontane străduinţe neoti-
mare, aşa cum cereau nece ciale. In 1927 Vasile Pârvan
sităţile cunoaşterii celui mai moare la o vârstă numai de
vechiu trecut al ţării noastre. 45 de ani. în culmea celor
Deaceea toate faptele lui. în mai frumoase şi mai promiţă
cepând dela studiul asupra toare realizări.
Salsoviei şi ajungând până la Această moarte, adăogân-
magistrala Getica şi până la du-se la precara situaţie ma
întemeierea publicaţiei arheo terială a Muzeului, constituie
logice Dacia, sunt tot atâtea una din cele mai grele lovituri
realizări ale acestui plan. în pricinuite acestei instituţii, ca
ale cărui linii desăvârşirea şi activităţii arheologice din
Muzeului de Antichităţi ocu România în general. Cu toate
pa un loc de frunte. Această bunele intenţii ale noului di
desăvârşire se întrevedea în rector al Muzeului. Profeso
primul rând prin terminarea rul Ion Andrieşescu. unul din
terminarea localului propriu colaboratori lui Pârvan în do
din Şoseaua Kisseleff, înce meniul cercetărilor de preisto
put înainte de răsboiu şi lăsat rie. şi cu toată bunăvoinţa şi
pe urmă în părăsire, din pri devotamentul pentru ştiinţă
cina greutăţilor financiare ale al şcolarilor marelui dispărut,
Statului, şi prin întemeierea opera colectivă de frumoase
oficială a unui Institut arheo realizări începută de Pârvan
logic de cercetări şi descope trece acum printr’un moment
riri. Acesta trebuia să elibe critic, ameninţată cu dezagre
reze Muzeul de o activitate garea în acţiuni individuale
exterioară, care devenind con izolate şi deci cu reducerea
siderabilă, ameninţa să-i co la rezultate modeste şi la lân-
pleşească esenţialele lui ros cezire. Instituţia menită să îm
turi. cele de păstrare şi de piedice acest lucru. Institutul
ex nunere. arheologic al României, ne
Din nefericire. acestor putând fi realizată de însuş
splendide intenţii şi speranţe, Pârvan. e acum de cea mai
nutrite de cel mai capabil şi urgentă necesitate, tot atât
mai tenace înfăptuitor ce l-a de mult ca şi terminarea lo
avut arheologia noastră, s’au calului cel nou al Muzeului,
ocups dificultăţi dintre cele al cărui conţinut e ameninţat,
mai mari. In afară de cele de în urma dărâmării în curs a
un caracter mai permanent, vechii Universităţi, să fie a-
cea mai mare dificultate a fost răsboiul unităţii na runcat în drum.
ţionale. cu cortegiul lui de jertfe şi de distrugeri. In linii generale, istoria Muzeului Naţional de
In timpul răsboiului Muzeul Naţional a fost ne Antichităţi. împletită şi adesea confundată cu aceea
voit să piardă, poate pentru totdeauna, preţiosul a întregii activităţi arheologice din ţara noastră,
tezaur dela Pietroasa şi multe alte obiecte de artă poate fi împărţită in două faze principale. Prima
veche românească trimise la Moscova şi să-şi între fază e aceea a creşterii, dela formele încă modeste,
rupă vechia activitate de săpături din Dobrogea. ale în care a fost întemeiat pe vremea lui Cuza. până
cărei roade au fost în cea mai mare parte nimicite. la congestionarea peste măsură a sălilor pe care.
Cei doisprezece ani trecuţi dela răsboiu până azi. în aşteptarea construirii unui local propriu. Uni-