Page 9 - 1930-3

RADU VULPE: MUZEUL NATIONAL DE ANTICHITATI 139

versitatea i le-a pus dcla început la dispoziţie. absolută independenţă de excelentele calităţi ale
Această lipsă de local propriu şi această insufi­ directorilor acestei instituţii. întemeiat într una din
cienţă a sălilor universitare pe care Muzeul le aripele Universităţii, devenită prea curând neincâ-
ocupă şi acum. a făcut imposibilă îmbogăţirea ve­ pătoare. Muzeul a aşteptat prea mult mutarea in
chiului conţinut. încât situaţia de azi a obiectelor Şoseaua Kisselef. in noul local pe care de cincispre­
din Muzeu este aproape exact aceeaş cu cea de pe zece ani il vedem strâjuind aleele Şoselei cu impu­
vremea lui Tocilescu, care incă din 1885 e silit să nătoarele lui ruine. E timpul ca această stare să
lase in aer liber importantele metopc dela Adam- se curme, spre a nu mai avea dublul spectacol de
clissi, nemai având loc să le aşeze tristeţe : cel al unei bogăţii cu un
in săli. Această aglomerare a Mu­ preţios conţinut artistic şi istoric
zeului constituie începutul unei ce nu poate ajunge la cunoştinţa
noui faze in istoria instituţiei noa­ publicului şi cel al distrugerii îna­
stre. Directorii săi. siliţi până la inte de construire a unei impor­
construirea unui nou local să se tante clădiri, pentru care Statul a
mulţumească cu numărul de obiec­ cheltuit inainte de râsboiu sume
te ce încăpea in localul provizoriu, însemnate.
dau tot mai mult activităţii Mu­ Să sperăm că descrierea su­
zeului o deviere spre explorarea mară. pe care încercăm s’o dăm
sistematică a pământului ţării, ră­ aci sălilor prea încărcate ale ac­
mânând ca obiectele rezultate să tualului local al Muzeului de An­
fie adăpostite provizoriu in dife­ tichităţi, se va perima cât mai cu­
rite locuri. Pârvan duce această rând. in urma inaugurării nouii
activitate de explorare până la cel clădiri dela Şosea.
mai inalt nivel, atingând aproape
momentul in care să o despartă Localul Muzeului Naţional de
de Muzeu. încredinţând-o unei Antichităţi de pe Bulevardul Aca­
instituţii noui. In ce priveşte îm­ demiei e constituit din parterul
bogăţirea conţinutului Muzeului. aripei stângi a vechii Universităţi
Pârvan abia mai poate să intro­ şi numără in afară de coridor,
ducă in sălile arhipline câteva vi­ şease săli.
trine cu obiectele mai importante Intrarea se face prin vechiul
descoperite la Ulmetum şi la His­ vestibul, devenit acum sală „de
tria şi să pună in ordine inscrip­ antichităţi preistorice şi greco-ro-
ţiile şi pietrele figurate, instituind mane". Dealungul pereţilor şi in
lapidariul care ocupă azi corido­ centru, se află vitrinele cu obiec­
rul Muzeului. Restul imensului tele cele mai frumoase şi mai ca­
material rezultat din cercetările şi racteristice provenite din staţiunile
săpăturile executate sub direcţia preistorice dela Sultana. Sălcuţa,
lui, îl sileşte să se gândească la Boian. Glina, Căscioare. Vădas-
întemeierea de muzee regionale in tra. Gumelniţa. Dolheşti, Cucu-
Dobrogea. Şi cu toate aceste mu­ teni. Ruginoasa. Fedeleşeni, Bon-
zee. in care nu pot rămânea de­ ţeşti. Drăguşeni. In special exem­
cât pietrele şi obiectele de o în­ plarele ceramice incă inedite pro­
semnătate secundară, materialul venite dela Fedeleşeni (jnd. Ro­
care aşteaptă o orânduire într'un man). sunt cele mai fine modele
local propriu e foarte bogat. O ale ceramicei pictate eneolitice din
parte destul de mică din materia­ ţara noastră, Intrecând chiar pe
lul preistoric descoperit in săpă­ cele faimoase de la Cucuten». In
turile întreprinse de Pârvan prin această sală se pot admira de ase­
şcolarii şi colaboratorii lui. a pu­ meni cioburile dela Vădastra in
tut fi expus în ultimii ani. cu Romanaţi. cele mai frumoase
foarte multă greutate. în vestibulul actualului lo­ exemplare, care se cunosc din Europa, ale
cal, de către d. Andrieşescu. ceramicei preistorice cu ornament excis. amintind
Prin urmare, istoria Muzeului de Antichităţi, cu in unele amănunte tehnica decoraţiei în lemn a
toate neajunsurile pe care el le prezintă după a- ţăranilor noştri de azi. In această sală se poate
proapc şeaptezeci de ani de existenţă, ca şi cu ma­ vedea şi o bogată colecţie de idoli umani şi animali
rea însemnătate pe care a avut-o în evoluţia arheo­ din aceeaş vreme. Tot aci sunt expuse interesan­
logiei ştiinţifice din ţara noastră, a fost în primul tele obiecte din epoca de bronz găsite in staţiunea
rând determinată de o problemă nerezolvată nici şi necropola de la Poiana pe Şiret (Piroboridava
până azi şi a cărei soluţionare a fost totdeauna în din vremea geto-romană).