Page 11 - 1930-04
P. 11
TACHE SOR OCEAN LI PINACOTECA STATULUI 211
rare, arta populară anonimă a ţinut locul tuturor litate şi printr un expresiv desen. Portretele lui
altor manifestări artistice. Primele monumente de Lecca şi Lapati conţin pe lângă ştiinţa meşteşugu
artă au fost bisericile şi in preajma lor era firesc lui împrumutată, sau dacă vreţi inspirată, căldura
să infloreascâ meşteşugul zugrăvirii icoanelor, a simţimintelor proprii artistului pentru arta culorii,
cărui primă invăţăturâ au adus-o meşterii Bizan pentru lucrul pictural in sine. Artiştii aceştia nu
ţului. Dintre călugării mănăstirilor şi dintre oamenii izbuteau desigur să ducă la bun sfârşit modelarea,
simpli din popor cu frica lui Dumnezeu s au ridicat adică să nu ştirbească viaţa subiectului prin stu
primii iconografi români cari au împodobit atâtea diul detaliului impins prea departe, care cere marc
biserici cu sfinţi, inchipuind şi înfăţişarea zidito virtuozitate, dar ajung să aducă în lucrul lor o at
rilor lor. Linia simplă, culorile sobre, totul susţi mosferă de naivitate, de puritate şi de linişte fer
nut intr'o spiritualitate religioasă, fac din aceste mecătoare.
zugrăveli nu numai piese documentare, dar ade Mai înzestrat decât ceilalţi, cu mai multe resurse
vărate mândrii de ar Th. Aman (1831—
tă. Nu este locul să 891 ). apare nu numai
ne ocupăm de ele. ca un artist cu mul
când intenţionăm o tiple faţete, dar şi ca
prezentare critică a o- un creator de atmos
perelor din Pinaco feră pentru înţelege
tecă şi când această rea picturii şi orga
Pinacotecă nare o nizator al învăţămân
secţie de artă reli tului. fiind fondatorul
gioasă. una din ma şcoalei de Arte Bru
rile ei lipsuri, pentru moase din Bucureşti.
tragerea unei linii A pictat o seamă de
complecte in dezvol portrete şi de compo
tarea noastră artis ziţii cu subiect orien
tică. tal şi istoric, intr’o
Abia către mijlo tehnică limpede şi în
cul veacului din ur grijită. cu desenul co
mă, începe arta să se rect şi coloraţia bo-
înfăţişeze şi la noi in batâ. Plecând de la
totalitatea posibilită inspiraţii populare şi
ţilor ei. Primii noştri studiind atent detaliul
pictori au fost boeri. natural Th. Aman
care fâcându-şi stu Iasă urmele unei sen
diile in străinătate, au sibilităţi lirice în va
putut să-şi descopere riate subiecte, care
aptitudinile şi sâ şi le dacă n au însemnat
cultive. Se introduce victorii picturale, do
astfel şi intre noi pic vedesc marea lui iu
tura de c h e v a I e t. bire către artă. Pic
practicată de Români, tura pe vremea aceea
in afara obişnuinţei nu se putea adresa
domnilor de a-şi a- 1 <Xo TmKoIm decât boerilor şi A-
duce zugravi de peste Constantin l.occa ; Neaga, soţia lui Ionaţcu man boer fiind n a a-
hotare cari să le facă vut puteri revoluţio
chipul. Din această epocă avem pe Lecca. Lapati. nare. a lucrat mai mult in sensul desvoltârii unui
Negulici şi pe Tătârâscu. dela cari ne-au rămas gust de artă. dar care nu trebuia să treacă limi
portrete in stil occidental, fâcându-se astfel rup tele mentalităţii de pe atunci. Aman a fost un ex
tura de spiritul bizantin dominator până atunci. ponent al sensibilităţii clasei lui.
Tâtărăscu îndrăzneţ, consecvent învăţăturilor dela In aceeaş vreme cu el. la Iaşi. Stahi îndrăgostit
Roma. introduce şi n pictura murală, pentru prima fără limite de obiect, zugrăveşte unele din cele mai
dată o concepţie oarecum modernă prin coloritul preţioase naturi moarte, unde se adaugă minuţioa
viu şi omenescul figurilor, diferită de concepţia de sei descripţii, poezia, cântecul calm al lucrurilor.
artă orientală. Cum nu putem uita pe Sava Henţia cu romanti-
Dar Tâtărăscu excelează mai ales printr'o serie cile sale compoziţii, mult mai interesant însă in su
de studii şi portrete, pictură de atelier, unde influen biecte realiste.
ţele şcoalei italiene se simt. dar unde artistul a fă Grigorescu (1838-1907). eliberat dela început de
cut şi operă personală. însufleţind reminiscenţele academismul ce stânjenea pe alocuri pe Aman. se
printr'o savuroasă modelare a pastei de bună ca consacră întreg unei opere de mare lirism spre care