Page 11 - 1930-04
P. 11

TACHE SOR OCEAN LI PINACOTECA STATULUI                              211

             rare,  arta  populară  anonimă  a  ţinut  locul  tuturor   litate  şi  printr  un  expresiv  desen.  Portretele  lui
             altor  manifestări  artistice.  Primele  monumente  de   Lecca  şi  Lapati  conţin  pe  lângă  ştiinţa  meşteşugu­
             artă  au  fost  bisericile  şi  in  preajma  lor  era  firesc   lui  împrumutată,  sau  dacă  vreţi  inspirată,  căldura
             să  infloreascâ  meşteşugul  zugrăvirii  icoanelor,  a   simţimintelor  proprii  artistului  pentru  arta  culorii,
             cărui  primă  invăţăturâ  au  adus-o  meşterii  Bizan­  pentru  lucrul  pictural  in  sine.  Artiştii  aceştia  nu
             ţului.  Dintre  călugării  mănăstirilor  şi  dintre  oamenii   izbuteau  desigur  să  ducă  la  bun  sfârşit  modelarea,
             simpli  din  popor  cu  frica  lui  Dumnezeu  s  au  ridicat   adică  să  nu  ştirbească  viaţa  subiectului  prin  stu­
             primii  iconografi  români  cari  au  împodobit  atâtea   diul  detaliului  impins  prea  departe,  care  cere  marc
             biserici  cu  sfinţi,  inchipuind  şi  înfăţişarea  zidito­  virtuozitate,  dar  ajung  să  aducă  în  lucrul  lor  o  at­
             rilor  lor.  Linia  simplă,  culorile  sobre,  totul  susţi­  mosferă  de  naivitate,  de  puritate  şi  de  linişte  fer­
             nut  intr'o  spiritualitate  religioasă,  fac  din  aceste   mecătoare.
             zugrăveli  nu  numai  piese  documentare,  dar  ade­  Mai înzestrat decât ceilalţi, cu mai multe resurse
              vărate  mândrii de  ar­                                                    Th.   Aman   (1831—
              tă.  Nu  este  locul  să                                                   891 ). apare nu numai
              ne  ocupăm  de  ele.                                                       ca  un  artist  cu  mul­
              când  intenţionăm  o                                                       tiple  faţete,  dar  şi  ca
              prezentare  critică  a  o-                                                 un  creator  de  atmos­
              perelor  din  Pinaco­                                                      feră  pentru  înţelege­
              tecă  şi  când  această                                                    rea  picturii  şi  orga­
              Pinacotecă   nare   o                                                      nizator  al  învăţămân­
              secţie  de  artă  reli­                                                    tului.  fiind  fondatorul
              gioasă.  una  din  ma­                                                     şcoalei  de  Arte  Bru­
              rile  ei  lipsuri,  pentru                                                 moase  din  Bucureşti.
              tragerea   unei   linii                                                    A  pictat  o  seamă  de
              complecte  in  dezvol­                                                     portrete şi de compo­
              tarea  noastră  artis­                                                     ziţii  cu  subiect  orien­
              tică.                                                                      tal  şi  istoric,  intr’o
                Abia  către  mijlo­                                                      tehnică limpede şi în­
              cul  veacului  din  ur­                                                    grijită.  cu desenul co­
              mă,  începe  arta  să  se                                                  rect  şi  coloraţia  bo-
              înfăţişeze  şi  la  noi  in                                                batâ.  Plecând  de  la
              totalitatea  posibilită­                                                   inspiraţii  populare  şi
              ţilor  ei.  Primii  noştri                                                 studiind  atent  detaliul
              pictori  au  fost  boeri.                                                  natural   Th.   Aman
              care  fâcându-şi  stu­                                                     Iasă urmele unei sen­
              diile  in  străinătate,  au                                                sibilităţi  lirice  în  va­
              putut  să-şi  descopere                                                    riate   subiecte,  care
              aptitudinile  şi  sâ  şi  le                                               dacă  n  au  însemnat
              cultive.  Se  introduce                                                    victorii  picturale,  do­
              astfel şi intre noi pic­                                                    vedesc  marea  lui  iu­
              tura de c h e v a I e t.                                                   bire  către  artă.  Pic­
              practicată  de  Români,                                                    tura  pe  vremea  aceea
              in  afara  obişnuinţei                                                     nu  se  putea  adresa
              domnilor  de  a-şi  a-                                         1 <Xo TmKoIm  decât  boerilor  şi  A-
              duce zugravi de peste        Constantin l.occa ; Neaga, soţia lui Ionaţcu  man  boer  fiind  n  a  a-
              hotare  cari  să  le  facă                                                 vut  puteri  revoluţio­
              chipul.  Din  această  epocă  avem  pe  Lecca.  Lapati.   nare.  a  lucrat  mai  mult  in  sensul  desvoltârii  unui
              Negulici  şi  pe  Tătârâscu.  dela  cari  ne-au  rămas   gust  de  artă.  dar  care  nu  trebuia  să  treacă  limi­
              portrete  in  stil  occidental,  fâcându-se  astfel  rup­  tele  mentalităţii  de  pe  atunci.  Aman  a  fost  un  ex­
              tura  de  spiritul  bizantin  dominator  până  atunci.   ponent al sensibilităţii clasei lui.
              Tâtărăscu  îndrăzneţ,  consecvent  învăţăturilor  dela   In  aceeaş  vreme  cu  el.  la  Iaşi.  Stahi  îndrăgostit
              Roma.  introduce  şi  n  pictura  murală,  pentru  prima   fără  limite  de  obiect,  zugrăveşte  unele  din  cele  mai
              dată  o  concepţie  oarecum  modernă  prin  coloritul   preţioase  naturi  moarte,  unde  se  adaugă  minuţioa­
              viu  şi  omenescul  figurilor,  diferită  de  concepţia  de   sei descripţii, poezia, cântecul calm al lucrurilor.
              artă orientală.                                    Cum  nu  putem  uita  pe  Sava  Henţia  cu  romanti-
                Dar  Tâtărăscu  excelează  mai  ales  printr'o  serie   cile  sale  compoziţii,  mult  mai  interesant  însă  in  su­
              de studii şi portrete, pictură de atelier, unde influen­  biecte realiste.
              ţele  şcoalei  italiene  se  simt.  dar  unde  artistul  a  fă­  Grigorescu  (1838-1907).  eliberat  dela  început  de
              cut  şi  operă  personală.  însufleţind  reminiscenţele   academismul  ce  stânjenea  pe  alocuri  pe  Aman.  se
              printr'o  savuroasă  modelare  a  pastei  de  bună  ca­  consacră întreg unei opere de mare lirism spre care
   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16