Page 12 - 1930-04

213 B O A B E D E G R A l I

Foto Treimii.»
G. D. Mire» : Portretul lui Odobcscu

ii chema de mult idilele şi priveliştile ţării sale. După rău pentru această colecţie, deoarece numără nu­
ce a decorat mănăstirile Zamfira şi Agapia — şi a mai ultimele opere ale maestrului dela Câmpina.
fost o fericită alegere, căci dacă sfinţii de acolo nu nereprezentându-1 complect — epoca Barbizon. cea
erau corespunzători unei tradiţii religioase, sunt va­ mai importantă, nu figurează cu nici un tablou —
loroşi prin amestecul transfigurat şi puterea lor de apoi e şi un bine. fiindcă altfel nici aspectul acesta
sugestie — şi-a făcut studiile în Franţa avănd de al lui Grigorescu n'ar fi putut fi public. Deşi multe
colegi pe Diaz. Rousseau, Millet, Corot şi Dau- pânze sunt numai schiţate, fiecare bucăţică, chiar
bigny. în şcoala lor de permanent contact cu natura din cele mai neisprăvite, simple notaţii, probează
dela Fontainebleau. siguranţa marelui artist şi ştiinţa aceea rară in ale­
Putea să-şi creeze o situaţie şi la Paris, şi ar fi gerea esenţialului subiectelor. Aşa cum a văzut
fost un bine pentru arta lui. dar dorul de ţară a Grigorescu. motivele lui nu puteau fi tratate altfel.
învins. întors înapoi se aşterne pe lucru cu o râv­ Printr’un studiu mai amănunţit ar fi fost ucisă emo­
nă şi cu’n elan ce nu l-au părăsit până în cel din ţia momentului.
urmă ceas al vieţii. Şi rodul muncii lui. prin verva Mai puţin fericit decât dânsul este Andreescu.
exprimării, prin transparenţa şi frăgezimea culorii, mort prea de timpuriu (1851—1882), tocmai când
pnn delicateţa desenului şi prin gustul compoziţiei, talentul lui era în deplinătatea puterilor. Opera
sa impus dela început, fiind unanim apreciat de i-a rămas împrăştiată, de puţini cunoscută şi
public. A ştiut să fie pictorul Ţării lui, chiar dacă abea de puţină vreme el a fost aşezat la lo­
intensitatea de sentiment nu i-a fost egală: şi-a iubit cul de cinste ce i se cuvenea. I-a expoziţia
modelele, iar variantele pe aceeaş temă poate că retrospectivă dela Ateneu de acum trei ani.
n'au ieşit decât din grija de a ajunge la perfec­ când i sau strâns lucrările pe un mare panou,
ţiunea redării ei. Şi-a îndeplinit chemarea vieţii atunci şi-a dat seama oricine de valoarea lui, pri­
şi găsim rar asemenea exemplu de înţelep­ lej de uimire pentru multă lume. o descoperire a-
ciune şi de muncă închinate unui nobil ideal. Pi­ tâţia ani după moarte. înzestrat cu simţul atmos­
nacoteca Statului printr’o întâmplare este pusă în ferei. pictează peisagii şi naturi moarte intr’un calm
stăpânirea a peste o sută de lucrări. Şi dacă e un trist şi discret şi într’o tehnică onestă, fără cea mai