Page 14 - 1930-04

214 B O A B E D E G R Â U

desminţit ideea dela care a plecat, a slujit-o neîn­ blice. învingând greutatea unei astfel de plasări din
cetat ca s'o desăvârşească cu vremea. Astfel pic­ punct de vedere artistic, şi de grupuri torturate de
tura lui nu conţine nici un dinamism sufletesc, nici stări sufleteşti în perfect statism arhitectural. Şi în
o dramă, nici un zâmbet omenesc, nici măcar ten­ fine Jalea şi Medrea. subtili portretişti şi statuari
taţia unei armonii liniare, ci doar oferirea privelişti­ de forţă, dar înainte de orice cizelatori ai materiei
lor in cât mai bogat straiu de culoare. Bătălia lu­ cu patima aceea ce însufleţeşte fiecare porţiune
minii cu întunericul, victoria strălucitoare a celei dintr'un tot. trecută sub vraja degetelor plămădi-
dintâi cântată in valuri de sim­ toare de viaţă.
fonii coloristice. cu neîntrerupte y Uacâ e vorba insă de o per­
variaţii. Un peisaj, un interior sonalitate. conţinătoare a sen­
sau chiar o compoziţie sunt în­ sibilităţii poporului românesc,
făţişate în perfectă egalitate dacă e vorba de o originalitate
picturală cu o simplă natură mai definită, ea trebue să fie
moartă — o floare într'o cană căutată în pictura noastră. Şi
pe o carte — având aceeaş va­ locul de frunte aici îl ocupă.
loare. pentrucâ artistul vede intărindu-şi-1 cu fiecare an.
lumea nedeosebit. continuă ofe­ i heodorescu-Sion. Plin de ti­
rire de motive, ca într'o pano­ nereţe şi de neastâmpărul rasei,
ramă desfăşurând lucruri şi el şi-a pus odată cu problemele
fiinţe, ca dintr'o depărtare de pur picturale, pe aceea a artei
unde nu se cunoaşte nimic in­ iomaneşti. a lui ca român, ex­
tim ai fiecărei imagini, ci numai presie a simţirii colective. Şi
expresia desprinsă de vederea neostenitul acesta muncitor a
şi de bucuria luminii. Petraşcu privit problema in faţă. din
e un voluptos al culorii. toate punctele de vedere, al
Precum e Brâncuşi un vo­ culorii, al liniei, al formei —
luptos al formei. incârcăndu-se el parcă de toată
Aşa de departe împinsă, a- răspunderea. îngrămădind par­
pariţie ce stă pe pământ. în­ că mijloacele tuturor energiilor,
vingând spaţiul. încât la între­ stăpânind in ultimii zece ani în­
cere cu Dumnezeu artistul in­ treaga piaţă a creaţiilor artis­
ventează noui întruchipări ce tice. Prodigiozitatea lui din
n'au aface nimic direct cu rea­ compoziţii nu poate f» receptată
litatea. căpătând simboluri spi­ vizual şi.vor trebui ani ca să
rituale, concentraţii de viaţă, ne dăm seamă de câtă emoţie
grandioase cuceriri de eterni­ picturală a fost destoinic să în­
tate. Astfel chiar creaţiile lui chidă pe un petec de pânză.
mici ca volum au puteri domi­ Magician al meşteşugului. în-
natoare şi capătă lesne. înţe- tregindu-şi un gând iniţial dea-
legându-le. dimensiuni monu­ lungul lucrului frământat, cău­
mentale. E destul să amintim tând parcă in fiecare loc de pe
că lui Brâncuşi i se închină în pânză tot ce se poate spune,
Anglia albume omagiale, in opera lui pare ca o hartă amă­
America poeme in versuri. în nunţită. unde ţesutul liniilor. în­
Germania inspiraţiile artei mo­ gemănarea culorilor şi atmos­
derne sculpturale, ca să ne dăm fera te fac să vezi întregul pic­
seamă că la consideraţia la care tural şi întregul sufletesc al su­
a ajuns mondial nu poate să biectului. Priviţi numai repro­
râvnească încă nimeni din ai ducerea de faţă. originalul se
noştri. In Pinacotecă nu se gă­ află din anul acesta la Pina­
sesc decât două din cele mai D. Paciurea : Sfinx cotecă. şi veţi fi uimiţi de im-
vechi lucrări ale lui. punătorud peisaj şi de dom­
Nici cei rămaşi in ţară nu sunt artişti de rând. neasca atitudine a ţăranilor, adevăraţii stăpâni ai
Paciurea. misterios interpretator al lutului, dân- locurilor, ai arborilor şi ai munţilor, descifrând
du-i sensuri de revolte reţinute, impresionante sim­ viaţa dela ţară. atât de mult falsificată in diferite
bolizări ale sentimentelor omeneşti. Fr. Storck. iu­ prezentări. — în poezie. în încântare, dar şi n ade­
bitor în ultimul timp al stilizării reci în aparenţă şi văr aspru din adânc de fire.
totuş cu deplina satisfacţie a lucrului de artă. Han Căutători ai unei expresii româneşti, să nu ne­
făuritor de portrete monumentale, de busturi care dreptăţim pe N. Tonitza şi Şt. Dimitrescu. la cari
pentru întâia dată la noi ar putea sta in pieţe pu­ nu ne interesează numai decât lucrul tehnic, ci con-