Page 15 - 1930-04

TACHE SOROCEA NU PINACOTECA STATULUI 315

ţinutul sufletesc al tablourilor. Şt. Dimitrescu nu-i impresionişti de rasă ; Rodica Maniu. Elena Po-
un virtuos, dar are căldură şi convingere, are darul peea. talente remarcabile — iată enumerarea com­
să stabilească, la fel plectă a artiştilor din
cu Tonitza. între el marea linie a picturii
şi privitor legătura româneşti, cari sunt
sufletului de umani­ in fine reprezentaţi in
tate. Dincolo de ca­ muzeul Statului şi
noane rigide acesta-i despre care spaţiul
rostul artei de tot­ nu ne-a îngăduit să
deauna. Tonitza ştie vorbim după cum me­
să scoată şi din sim­ rită.
ple jocuri picturale, Iar dintre cei ve­
lucruri de o trăinicie niţi mai in urmă. unii
şi de o seriozitate ce tineri de tot. Militza
pot sta. adesea să Petraşcu. Corneliu
bată, lângă cele pre­ Michăilescu. H. Ca-
tenţioase. Lanţul por­ targi. Lucian Grigo-
tretelor de copii şi al rescu. Demian. Ba-
nudurilor. amândouă calu. Bâeşu. Viores-
subiecte privite ca cu. Irina Codreanu.
fructe cu voluptoasă Margareta Cosăcea-
carne, nu-şi vor pier­ nu. Onofrei. Maxy.
de cu vremea nimic Şt. Constantinescu.
din frăgezimea şi in­ tonescu-Sin. Aurel
timitatea de acum. Bâeşu şi Sabin Popp
aşa de captivantă şi'n atât de înzestraţi,
uşoare însăilări. To­ morţi de timpuriu.
nitza le-a iubit când Se cuvine să ne o-
le-a pictat. prim mai mult la el.
Iser. expresiv mâ­ Cu toate că intere­
nuitor al mijloacelor santă i-a fost activi­
picturale. întâlnind în tatea şi înainte, cu ul­
ele primitivitatea lu­ timul drum insă al ar­
tului grea de belşu­ tei lui. artistul acesta
gul rodirii şi visării tânăr era la începu­
orientale : Pallady. tul unei câştigări de
rafinat al nuanţei, puternică originali­
povestire nesfârşită tate. Nu i-a fost dat
de delicate atingeri să şi-o desăvârşească.
de lumină şi de tris­ Şi-a întors privirile
teţi de interioare cu la un moment dat că­
subtil parfum de pa­ tre arta bizantină
timi exaltat de tru­ simţindu-se apropiat
puri de femei şi de sufleteşte şi a izbutit
flori : Bunescu. un să transpue în atitu­
mare peisagist. de o dine nouă. învăţămin­
rară elocvenţă de cu­ te ce păreau moarte.
loare. fragil şi sobru Era un câştigat al ar­
totodată, emoţionant moniei liniare, servin-
în câteva crăci cu du-se de ea pentru o
urme de zăpadă. în- precizare de stare su­
tr’un drum pustiu ce fletească. slujind-o a-
duce printre case de poi cu messe diferen­
mahala, ca şi'n mă­ ţiate de culoare, fă­
reţe privelişti cu cân­ când să trăiască îm­
tec de mare. şi cu tă­ preună distinct cele
Ion lalea : Arca» in repaus r °*° *•*«»«••*.•
ceri de palate isto- două elemente, fără
rice : Ressu. viguros clâditor de forme, urmă­ ca unul să dăuneze celuilalt. Dela Sabin Popp
rind realitatea, căreia nu-i cedează transfiguraţia arta românească avea să se îmbogăţească şi ori de
pur picturală: Şt. Popescu Steriadi şi Dârâscu. câte ori ii revedem operele. încercăm părerea de