Page 17 - 1930-04

A s { r a

Pe cerul nostru înnorat timpului. — tot aşa au ştiut sâ facă bine şi din
Stea mândră sa ivit imensul rău ce s'a năpustit asupra lor în timpul
Şi iarăşi s'a înviorat râsboiului civil dela 1848—1849. Peste 40.000 de
Apus şi răsărit. fruntaşi din toate păturile societăţii româneşti de
(A. Bârscanu. Imnul .Astrei" ) atunci au trebuit să ispăşească cu viaţa lor păca­
tul că erau Români. Iar când patru ani mai apoi.
Astra e numele prescurtat al Asociaţiei Culturale în 1852, prefecţii legiunilor luptătoare din Munţii
Ardelene. Apuseni (Balint. Axente şi Iancu) au primit oare­
Ea. chiar dacă nu e cea mai veche societate cul­ care despăgubiri băneşti, ei au donat suma de 2500
turală românească, e totuş cea mai cunoscută, cea floreni (Popa Simeon Balint. 1000 de fl. : Axente
mai slăvită, cea mai bine meritată pentru cultura Severa. 1000 fl. iar Avram Iancu. 500 fl.) cu
masselor noastre populare. (Mai veche decât As­ scopul de a înfiinţa „o societate literară română .
tra e. precum se ştie. Asociaţia pentru cultura precum scrie Aron Florian. la 2 Maiu acel an. lui
poporului român din Maramureş, care a avut un loan Maiorescu. Banii donaţi s au depus pentru
rol mai mult local şi o activitate cu oarecare inter­
fructificare la Cassa de păstrare din Sibiu (Spar-
mitenţe). kassa). pe numele inspectorului şcolar, dr. Paul
De n'ar fi decât lungul şir al congreselor sau Vasici. unul dintre cei dintâi academicieni ai noş­
adunărilor ei generale, ţinute de obiceiu in fiecare tri. Doi ani mai târziu. în 1854. poetul Andreiu
an în alt centru, şi încă ar fi mare lucru ! Care altă Mureşianu. autorul marşului nostru naţional ..Deş-
societate culturală românească se poate lăuda cu teaptă-te. române !”. pe atunci traducător al gu­
un şir aşa de strălucit de aproape 65 de congrese vernului din numitul oraş. ridică, fireşte, cu învoi­
generale ca ale ei ? La aceste congrese lua parte rea celor în drept, suma amintită şi astfel planul
toată suflarea românească, dela vlădică până la şi posibilitatea înfăptuirii imediate a unei societăţi
opincă. Care altă societate a făcut mai mult pen­ culturale româneşti se amână pentru mai târziu.
tru răspândirea ideii de asociaţie, aşa de puţin
cunoscută şi preţuită la un popor cu moşteniri su­ E netăgăduit că discuţiile urmate in presă, in
fleteşti nenorocite ca al nostru ? Care a răspândit legătură mai cu seamă cu anumite încercări lite­
mai multă lumină prin învăţăturile folositoare ce rare neisbutite. ca antologia dela Aradul vechiu
a dat, fie cu graiu viu. fie in atâtea tipărituri bune ? intitulată „Mugurii”. în care abia dacă se găsiau
De expoziţiile, de muzeul ei central, de şcoala de trei fire de măgheran într'un mănunchiu de urzici,
fete cu internatul de pe vremuri (internatul îl mai vorba recenzentului Zaharia Boiu. — discuţii la
are şi acum. şcoala a cedat-o Statului) nici nu mai care au participat fruntaşii Românilor din toate
vorbim. Ne-ar trebui multe pagini pentru fiecare colţurile Ardealului şi Banatului (Dr. Atanasie
din acestea în deosebi. Şandor dela Arad: loan Puşcariu de pe Ţara
Oltului, adică dela Făgăraş : loan Rusu din Blaj
Oricât am dori să reducem totul la prezentul
..azi în noi. mâine’n ruină”, vorba poetului, e cu ş. a.) — au pregătit foarte mult spiritele pentru în­
neputinţă. Firele acţiunilor şi îndemnurilor noas­ ţelegerea nevoii unei asemenea societăţi.
tre de astăzi nu sunt de astăzi ; ele îşi au rădăcina Exemplu viu găsiau fruntaşii noştri de atunci
în trecut. Vorba altui mare poet al nostru : ..Din in vechea şi harnica reuniune pentru studiul ţării,
mormânt puterea vine. Naşterea cea viitoare este ’n întemeiată de Saşi la Sibiu (Verein fur siebenbiir-
lumea celor morţi!”. gische Landeskunde). care cu mijloace restrânse
De aceea, şi când e vorba de Astra. vom face lucra sistematic şi cu spor. Exemplul acesta era şi
mai întâiu câteva repriviri asupra trecutului ei. pe mai aproape de ei. ca acela al academiilor ştiin­
urmă vom înfăţişa situaţia actuală cu toate preo­ ţifice din Apus. cu toate că gândul unei academii
cupările mai de seamă. trecuse şi el prin mintea unora din fruntaşii aceş­
Potrivit acestui îndoit punct de vedere. împăr- tia (Ion Maiorescu şi Timoteu Cipariu).
ţim acest studiu în două capitole : De obiceiu. actul de naştere al Astrei se consi­
deră cererea semnată de 171 de Români cu ştiinţă
I. DIN TRECUTUL ASTREI. Precum cu de carte, redactată de dr. loan Raţiu. eroul de mai
prilejul desfiinţării regimentelor româneşti de gra­ târziu din procesul memorandului. în termenii cei
niţă din Ardeal şi Banat. Românii au ştiut profita mai umiliţi şi inspiratori de lealitate ce se puteau
de împrejurări, ascultând, mai ales Năsăudenii. de găsi în limba germană, prezentată de episcopul An­
sfatul înţelept al fruntaşilor de atunci şi întemeind dreiu Şaguna la 10 Maiu 1860 şi aprobată de gu­
o mulţime de şcoli bune. la înălţimea cerinţelor vernatorul Liechtenstein încă în cursul aceluiaş