Page 20 - 1930-04

■220 B O A B E D E G R A l l

Gcorae Baritiu. preşedinte al Astrei 1888—93 Ioan Micu Moldovanu. preşedinte al Astrei 1893—1901

Am stăruit ceva mai mult asupra şedinţelor Popasu. al doilea membru de seamă al co­
acestei comisii filologice din 1860. fiindcă, deşi misiei filologice, avea să rostească doi ani mai
actele ei erau cunoscute mai de mult — au fost târziu, la cea dintâi adunare generală a Astrei ţi­
publicate in extenso şi cu multe note lămuritoare nută în luna Iulie 1862. la Braşov, cuvinte neuitate
in Archivu pentru filologia si istoria de T. Cipariu, în numele credincioşilor săi. precum şi o rugăciune
anul 1869 Nr XXIV şi urm. iar în rezumat în din cele mai mişcătoare pentru a se sălăşlui duhul
Revista Carpaţilor. anul II (1861) pag. 101—111 păcii, al iubirii de adevăr şi de fraţi in mijlocul ti
de G. Sion sub titlul „Ortografia în Ardeal" — nerei societăţi culturale româneşti.
totuş nu s'a subliniat până acum îndeajuns legă­ Bariţiu. însuşi animatorul cel mai mare al ei. că­
tura ce este între societatea literară solicitată ct tre care s’a adresat şi mitropolitul Şaguna în 1864
ocazia acestei însărcinări oficiale şi între Astra. „cu vocea „dureroasă” şi „cu un presimţ profe­
După asemenea antecedente, fireşte, nu i-a fost tic” zicându-i: „Să nu lăsăm, d-le Bariţiu. ca să
prea greu abilului diplomat, episcop A. Şaguna, să apună Asociaţiunea noastră, să o susţinem cu toate
stoarcă principelui Liechtenstein autorizaţia for­ braţele. încât, darcă sar întâmpla, să perdem toate
mală pentru funcţionarea societăţii, dinainte exis­ celelalte drepturi, la câte năzuim, să rămânem cel
tente, în cadrele legale. puţin cu acest mijloc comun de cultură a limbei şi
Pentrucă. în adevăr, membrii acestei comisii fi­ a spiritelor. Zelul nostru pentru Asociaţiune să nu
lologice aveau să fie şi membrii cei mai valoroşi ai scadă”. Şi, în adevăr, mulţumită muncii neobosite
Astrei. a acestuia, zelul public n'a scăzut, ci a crescut ui­
Preşedintele ei (T. Cipariu) avea să devină mitor. ca uleiul şi făina văduvei celei miluite de
vice-preşedintele cel dintâiu şi cel mai valoros Dumnezeu prin sfântul prooroc Ilie. Dar despre
al tinerei societăţi, rostind celebrul discurs despre aceasta ceva mai târziu.
puterea de viaţă a limbei româneşti cu ocazia inau­ Convocatorul comisiei filologice avea să devină
gurării sale şi. în absenţa întâiului preşedinte Şa­ întâiul preşedinte al secţiei ştiinţelor naturale, cu
guna. el avea să conducă cu prestigiu neîntrecut ocazia constituirii secţiilor ştiinţifice-literare ale
adunările generale dela Blaj (1863), Haţeg (1864) Astrei la adunarea generală ţinută în 1877. la Blaj.
şi Abrud (1865). întărind tot mai mult în con­ Andreiu Mureşianu avea să fie întâiul premiat
ştiinţa publică nevoia de a susţine cu toate puterile al acestei societăţi şi avea să dea numele premiului
acest „reazăm” al naţionalităţii române de peste literar instituit şi acordat de mai multe ori după
Carpaţi. aceea de ea.

L