Page 21 - 1930-04
P. 21
IOAN GEORGESCII ASTRA M l
Alexandru Mocsonyi. preşedinte al Astrei 1901—904 Iosif Sterca Sulutiu. preşedinte al Astrei 1904— 911
Ceilalţi: Gavril Munteanu. Ioan Puşcariu. I. G. la d-1 Zenovie Pâclişanu. membru corespondent al
Codru (Drăguşanu). Veştemean, Negruţiu, Russu Academiei Române).
ş. a. aveau să fie membrii devotaţi şi entusiaşti. Mai Dela întemeiere şi până astăzi Astra a avut ur
ales acesta din urmă (I. V. Russu). ca secretar al mătorii zece preşedinţi:
II-lea sau administrativ, a adus bune servicii Astrei. 1. Andrei Şaguna (1861—1867) ;
îndeplinind in mod gratuit această însărcinare timp 2. Vasile Ladislau Pop (1867—1875);
de 15 ani. (întâiul secretar era G. Bariţiu. dând 3. Iacob Bologa (1875—1877) ;
directive şi elaborând un program de acţiune care 4. Timoteu Cipariu (1877—1887);
nici astăzi, după aproape 70 de ani dela înfiinţare, 5. George Bariţiu (1888—1893);
nu s'a realizat pe deaîntregul. Dar despre aceasta 6. Ioan Micu Moldovanu (1893—1901);
vorbim îndată cu amănunte). 7. Alexandru Mocsonyi (1901—1904) ;
Fiind vorba. însă. de începuturile Astrei. credem 8. Iosif Sterca Şuluţiu (1904—1911) ;
9. Andrei Bârseanu (1911—1922) ;
nemerit să arătăm că cele dintâi Statute ale Astrei
nu se datoresc atât lui I. Puşcariu. Bariţiu şi Cipa- 10. Vasilie Goldiş (1923).
riu. mai ales nu celui dintâiu. ci cunoscutului luptă Nu este nici unul din aceşti zece preşedinţi, de
tor român, fost prefect al legiunii de pe Ampoiu la numele căruia să nu se lege o faptă însemnată in
1848, Axente Severu. Iată. ce scrie acesta către legătură cu asociaţia noastră.
Gheorghe Pop de Băseşti. preşedintele istoricei Astfel Şaguna are nu numai meritul de a fi unul
adunări naţionale ţinută la 1 Decembrie 1918 în din principalii ei ctitori, ci. alături de mitropolitul
Alba-Iulia. la 26 Decembrie 1899: ...................Dară tot Al. Sterca Şuluţiu dela Blaj. şi unul din cei mai
voinic. înfiinţăm Asociaţiunea transilvană, a cărei însemnaţi donatori (Şuluţiu a donat 2000 fl.. iar
idee a ieşit din creerii mei şi ale cărei Statute com- el 1050). apoi îndrumătorul şi ocrotitorul ei în zi
punându-le eu şi aflându-le bune dr. Raţiu. Mace- lele grele ale începutului.
lariu. Gaetanu şi Nicola. le-am expediat lui Ba Neavând societatea local propriu, ea a fost găz
riţiu. ca să le revază. iar acesta, mai cârpind ceva. duită. din mila întâiului ei preşedinte, in una din
le-a trimis lui Şaguna. fără al cărui consens nu se încăperile seminarului teologic din Sibiu.
putea face atunci nimica. — iar acesta le dete pen Şi ce cuminte o povăţuia ! Mai mult decât «o-
tru mai mare cârpeală Puşcarului. care are neru comori materiale, ea avea să strângă comori spiri
şinarea de a se gira de autorul şi organisatorul tuale şi moravuri bune. fiindcă cele dintâi pier, furii
acelei îngropate Asociaţiuni”... (Originalui scrisorii le fură şi moliile le mănâncă, zice el cu cuvintele
