Page 22 - 1930-04

222 B O A B E D E G R Â U

<$

Andrei B&rseartu. preşedinte al A*trei 1911—922 Vasile Goldiş. preşedinte al Astrei din 1923

Sf. Scripturi, pe când acestea din urmă rămân tot­ fel de boicot al mirenilor împotriva clericalismului.
deauna. In deosebi atrage atenţia tinerei societăţi De aceea, plin de încredere, in puterile sale. noul
asupra datoriei de a deştepta ..facultăţile” cele as­ preşedinte lansează ideea : „Prin noi inşi-ne ! Prin
cunse, puterile latente ale sufletului naţional, ta- forţa şi răbdarea noastră. înainte !”.
lanţii evangheliei care nu trebue îngropaţi, ci chi­ Adunarea aceasta dela Cluj mai e însemnată şi
vernisiţi bine. ca să putem da seama de fiecare ta­ pentru hotărîrea ce aduce de a întemeia o „foaie”,
lant încredinţat nouă. în ziua judecăţii. adecă o publicaţie periodică „Transilvania”. Pre­
Şi cât de simbolice sunt şi astăzi cuvintele aces­ şedintele o proiecta ca ziar poporan pentru a fi de
tea. rostite de el la 23 Oct. (4 Noembrie) 1861 în folos ţăranului. El era dc părere că ţăranul nostru
Sibiu : „Domnilor, masa dulcei noastre maice este trebue să-şi păstreze cu scumpătate pământul puţin
pregătită pentru oaspeţi mulţi ; maica noastră a cât îl are şi să înveţe a-1 munci mai bine decât
fost până acum îmbrăcată in doliu, dar de acum până acum. „Stagnarea in economie”, zice el „va
înainte se îmbracă in haină de nuntă şi pofteşte aduce... mai mare daună : ea este mai periculoasă
la masă pe toţi fiii săi, ca să strălucească şi ea în decât stagnarea în politică”. Mare adevăr !
şi cu casa sa şi să innoească pe fiii săi. precum se Totuş. când „Transilvania" apăru sub îngrijirea
inoesc tinereţele vulturului!“. redacţională a primului secretar al Astrei G. Bariţiu,
Şi chiar dacă Al. I. Odobescu în minunatul său ea se înfăţişa ca revistă pentru intelectuali, fiind
studiu despre ..Asociaţiunea transilvană”, vorbind înainte de toate buletinul care tipăria toate actele
despre discursul de deschidere al lui Şaguna îl gă­ privitoare la această societate (Procese Verbale,
seşte cam „nebulos” şi suferind de o „mărginire a înscrieri de membri, donaţii ş. a.), apoi diserta­
ideilor”, pe care el. fiul răsfăţat al unei ţări libere, ţiile ştiinţifice, mai cu seamă istorice ale membrilor
atunci n’o prea putea înţelege, noi cei de astăzi tre­ ei. Cititorii ţărani, aşa se vede. erau prea puţini.
bue să recunoaştem că „prudenţa”, „abnegaţiu- Dar nici intelectualii nu arătau prea mult
nea”, „patriotismul concentrat” al lui au fost de interes. însuşi preşedintele Pop e nevoit să cons­
mare folos societăţii ce se înfiripa. tate acest lucru într’o lungă şi interesantă scri­
înlăturat dela preşedinţie. Şaguna. la adunarea soare către Bariţiu pe care vrea să-l consoleze
generală a Astrei ţinută în Cluj la 26—28 August pentru lipsa de interes a publicului, arătând că. pe
1867. e ales Vasile Pop, vicepreşedintele „curiei lângă indolenţă sau nepăsare, trebue să mai admi­
regeşti”, adică al Curţii de Casaţie din Budapesta tem şi lipsă de timp. ca în cazul său particular,
şi preşedintele senatului acestei instituţii. Era un apoi sărăcia duhului atâtora cari nu au „în ca-