Page 23 - 1930-04

IOAN GEORGESCU: ASTRA 2 2 3

mera lor sufletească' atâta, „cât să poată împăr­ Această propunere a incuviinţat-o şi adunarea
tăşi de acolo şi pe alţii”. generală din Şomcuta Mare, ţinută in anul urmă­
Frumoase profesii de credinţă culturală a făcut tor, şi ea avea să dea roade îmbelşugate infâptuin-
el şi alte dăţi la Gherla (1868). apoi la Şomcuta du-se mai târziu în tot cuprinsul Ardealului, ba
Mare (1869) şi Năsăud (1870). La această adu­ chiar şi afară de această provincie.
nare a izbutit să determine 44 de comune grăniţe- Al patrulea preşedinte e Timoteu Cipariu. în­
reşti să se înscrie ca membri fondatori ai Astrei. văţat. generos, însufleţit şi modest, personalitatea
achitând taxele cuvenite şi dând un frumos exem­ lui avea să fie una din cele mai mari puteri de
plu şi pentru zilele noastre de felul cum trebue atracţie sufletească pentru tânăra asociaţie tran­
sprijinită cultura naţională. silvană. La adunarea de constituire din 1861 în
Sunt memorabile şi adunările generale prezidate Sibiu avea să spună el cuvintele acelea memorabile
de el la Sebeş (Alba) şi la Deva (1874). cea din despre limba românească, asemenea cărora nu
urmă de acest fel. în care îşi rosti testamentul na­ găsim altele in toată istoria limbii şi literaturii noas­
ţional zicând : „Ideea înfiinţării Asociaţiunii... nu tre. Cităm numai acest fragment minunat despre
numai că e măreaţă, dar trebue să o considerăm graiul nostru, acest „tezaur... dulce ca sărutările
ca o inspiraţie divină, purceasă din îngrijirea pă­ măicuţelor noastre, când ne aplecau la sânul lor ;
rintească de tezaur mai
a nu da piei- scump decât
rei un popor viaţa ; tezaur
ales". (Vezi pe care de
mai multe la l-am fi pier­
Dr. Ilie Dă- dut, de l-am
ianu: Al doi­ pierde. de
lea preşedin­ vom suferi
te al Astrei. vreodată, ca
Vasile L. Pop : i n e v a cu
(1819-1875) puterea, cu
in Biblioteca înşelăciunea
poporală a sau cu ma­
Asociaţiunii mele să ni-1
Nr. 129). răpească din
Al treilea mâinile noa­
preşedinte al stre. — a-
Astrei este tunci mai bi­
lacob Bologa ne să ne în­
acest suflet ghită pămân­
candid, de o tul de vii. să
puritate de ne adunăm
cristal, cum la p â ri n ţ i i
îl caracteri­ noştri cu a-
zează Bari- Muzeul .Asociaţiei* din Sibiu zea mângâie­
ţiu, care l-a re. că nu am
cunoscut aşa de bine. trădat cea mai scumpă ereditate, fără de care nu
După altarul religiei sale. el nu avea altar am fi demni a ne numi fiii lor : limba românească''
mai sfânt decât această societate, de dragul căreia (Discursul e reprodus in întregime de d-1 G. Ada-
jertfia bani. timp. călătorii obositoare pentru un mescu in Elecvenţa română. Bibi. pentru toţi).
om bătrân şi de multeori liniştea sufletească, pentru Şi cu ocazia adunării generale dela Braşov
înlăturarea intrigilor vrăjmaşe. (1862). tot el avea să rostească cuvintele cele mai
El îşi da seama că, mai presus de desbinările mişcătoare despre înalta menire a acestei societăţi.
confesionale şi politice, Astra singură poate întruni El zise : „Dea cerul ca. precum toţi suntem de un
pe toţi românii la masa ei. ca odinioară agapele pe sânge, toţi ne-am îndulcit dela sânul mamei noas­
cei dintâi credincioşi ai Domnului nostru Isus tre cu aceleaşi cuvinte dulci, toţi ne suntem fraţi.
Christos. — oricât ne despart munţii şi văile, şi ori cât ne
Chiar ultimele lui cuvinte au fost o rugăciune împart stările politice şi confesiunile religioase.
pentru prosperarea societăţii : „Rogu-Vă. aveţi — tot numai una să fim : o naţiune, o limbă, o lite­
grijă de Asociaţiune şi de tinerele sale institute !“. ratură. Şi, dacă pe alt câmp Românul e tăiat în
El a făcut propunerea în şedinţa dela 3 Mai bucăţi şi purcede pe căi diferite, uneori cu totul
1868 să se înfiinţeze sucursale ale Astrei în toate contrarii, cel puţin în literatură. în paşii către cul­
centrele mai de seamă sub numele de „despărţă- tură, numai un corp şi numai un suflet să fie.
minte”. Atunci, orice despărţiri politice, sociale şi reli-