Page 23 - 1930-04
P. 23

IOAN GEORGESCU: ASTRA                                     2 2 3

             mera  lor  sufletească'  atâta,  „cât  să  poată  împăr­  Această  propunere  a  incuviinţat-o  şi  adunarea
             tăşi de acolo şi pe alţii”.                      generală  din  Şomcuta  Mare,  ţinută  in  anul  urmă­
               Frumoase  profesii  de  credinţă  culturală  a  făcut   tor,  şi  ea  avea  să  dea  roade  îmbelşugate  infâptuin-
             el  şi  alte  dăţi  la  Gherla  (1868).  apoi  la  Şomcuta   du-se  mai  târziu  în  tot  cuprinsul  Ardealului,  ba
             Mare  (1869)  şi  Năsăud  (1870).  La  această  adu­  chiar şi afară de această provincie.
             nare  a  izbutit  să  determine  44  de  comune  grăniţe-   Al  patrulea  preşedinte  e  Timoteu  Cipariu.  în­
             reşti  să  se  înscrie  ca  membri  fondatori  ai  Astrei.   văţat.  generos,  însufleţit  şi  modest,  personalitatea
             achitând  taxele  cuvenite  şi  dând  un  frumos  exem­  lui  avea  să  fie  una  din  cele  mai  mari  puteri  de
             plu  şi  pentru  zilele  noastre  de  felul  cum  trebue   atracţie  sufletească  pentru  tânăra  asociaţie  tran­
             sprijinită cultura naţională.                    silvană.  La  adunarea  de  constituire  din  1861  în
               Sunt  memorabile  şi  adunările  generale  prezidate   Sibiu  avea  să  spună  el  cuvintele  acelea  memorabile
             de  el  la  Sebeş  (Alba)  şi  la  Deva  (1874).  cea  din   despre  limba  românească,  asemenea  cărora  nu
             urmă  de  acest  fel.  în  care  îşi  rosti  testamentul  na­  găsim  altele  in  toată  istoria  limbii  şi  literaturii  noas­
             ţional  zicând  :  „Ideea  înfiinţării  Asociaţiunii...  nu   tre.  Cităm  numai  acest  fragment  minunat  despre
             numai  că  e  măreaţă,  dar  trebue  să  o  considerăm   graiul  nostru,  acest  „tezaur...  dulce  ca  sărutările
             ca  o  inspiraţie  divină,  purceasă  din  îngrijirea  pă­  măicuţelor noastre, când ne aplecau la sânul lor ;
             rintească  de                                                                       tezaur   mai
             a nu da piei-                                                                       scump  decât
             rei  un  popor                                                                      viaţa  ;  tezaur
             ales".   (Vezi                                                                      pe  care  de
             mai  multe  la                                                                      l-am  fi  pier­
             Dr.  Ilie  Dă-                                                                      dut,  de  l-am
             ianu: Al doi­                                                                       pierde.   de
             lea preşedin­                                                                       vom    suferi
             te al Astrei.                                                                       vreodată,  ca
             Vasile L. Pop                                                                       : i n e v a   cu
             (1819-1875)                                                                         puterea,   cu
             in  Biblioteca                                                                       înşelăciunea
             poporală   a                                                                        sau  cu  ma­
             Asociaţiunii                                                                        mele  să  ni-1
             Nr. 129).                                                                           răpească  din
               Al  treilea                                                                       mâinile  noa­
             preşedinte  al                                                                      stre.  —  a-
             Astrei   este                                                                       tunci mai bi­
             lacob   Bologa                                                                      ne  să  ne  în­
             acest   suflet                                                                      ghită pămân­
             candid,  de  o                                                                      tul  de  vii.  să
             puritate   de                                                                       ne   adunăm
             cristal,  cum                                                                       la p â ri n ţ i i
             îl  caracteri­                                                                      noştri  cu  a-
              zează   Bari-                     Muzeul .Asociaţiei* din Sibiu                    zea mângâie­
              ţiu,  care  l-a                                                                    re.  că  nu  am
              cunoscut aşa de bine.                            trădat  cea  mai  scumpă  ereditate,  fără  de  care  nu
                După  altarul  religiei  sale.  el  nu  avea  altar   am  fi  demni  a  ne  numi  fiii  lor  :  limba  românească''
              mai  sfânt  decât  această  societate,  de  dragul  căreia   (Discursul  e  reprodus  in  întregime  de  d-1  G.  Ada-
              jertfia  bani.  timp.  călătorii  obositoare  pentru  un   mescu in Elecvenţa română. Bibi. pentru toţi).
              om  bătrân  şi  de  multeori  liniştea  sufletească,  pentru   Şi  cu  ocazia  adunării  generale  dela  Braşov
              înlăturarea intrigilor vrăjmaşe.                 (1862).  tot  el  avea  să  rostească  cuvintele  cele  mai
                El  îşi  da  seama  că,  mai  presus  de  desbinările   mişcătoare  despre  înalta  menire  a  acestei  societăţi.
              confesionale  şi  politice,  Astra  singură  poate  întruni   El  zise  :  „Dea  cerul  ca.  precum  toţi  suntem  de  un
              pe  toţi  românii  la  masa  ei.  ca  odinioară  agapele  pe   sânge,  toţi  ne-am  îndulcit  dela  sânul  mamei  noas­
              cei  dintâi  credincioşi  ai  Domnului  nostru  Isus   tre cu aceleaşi cuvinte dulci, toţi ne suntem fraţi.
              Christos.                                       —  oricât  ne  despart  munţii  şi  văile,  şi  ori  cât  ne
                Chiar  ultimele  lui  cuvinte  au  fost  o  rugăciune   împart stările politice şi confesiunile religioase.
              pentru  prosperarea  societăţii  :  „Rogu-Vă.  aveţi   —  tot numai una să fim : o naţiune, o limbă, o lite­
              grijă de Asociaţiune şi de tinerele sale institute !“.  ratură.  Şi,  dacă  pe  alt  câmp  Românul  e  tăiat  în
                El  a  făcut  propunerea  în  şedinţa  dela  3  Mai   bucăţi  şi  purcede  pe  căi  diferite,  uneori  cu  totul
              1868  să  se  înfiinţeze  sucursale  ale  Astrei  în  toate   contrarii,  cel  puţin  în  literatură.  în  paşii  către  cul­
              centrele  mai  de  seamă  sub  numele  de  „despărţă-   tură,  numai  un  corp  şi  numai  un  suflet  să  fie.
              minte”.                                          Atunci, orice despărţiri politice, sociale şi reli-
   18   19   20   21   22   23   24   25   26   27   28