Page 24 - 1930-04

224 B O A B E D E G R Â U

gioase ne vor tăia dela olaltă, dar spiritul naţiuni! cu rară însufleţire, preşedinte pe Gheorghe Buri (iu.
şi geniul român va tinde aripile sale peste toţi fiii iar vicepreşedinte pe Nicolae Popea. Acesta din
lui Traian şi-i va ţine legaţi intru legăturile păcii, urmă. având dificultăţi din partea guvernului, in
frăţiei şi unităţii naţionale. Aşa să fie în veci ! anul următor renunţă, fiind ales în locul său vicarul
Amin”. arhiepiscopesc Dr. Ilarion Puşcariu. Rar se poate
Vrăjit de frumuseţea acestor cuvinte. Odo- găsi nu numai în analele acestei societăţi, ci şi în
bescu uită aproape cu totul de critica adusă de ale altora, o preşedinţie mai vrednică decât a-
orator vieţii literare din capitala României libere ceasta. Timp de 28 de ani fără întrerupere, el
prin cuvintele puţin măgulitoare de „apa turbu­ fusese secretarul general şi resortul intim al As-
rată şi mestecată a Dâmboviţei in Bucureşti”. Re­ trei. O cunoaştea deci ca nimeni altul. Condusese
marcabilă e şi propunerea făcută de el şi primită chiar adunări generale în calitatea sa de secretar,
de această adunare generală, de a se strânge ş fiindcă se întâmplase să nu poată participa la una
păstra cu sfinţenie monumentele de limbă (cărţi şi din acestea nici preşedintele, nici vicepreşedintele
manuscrise vechi), precum şi înfiinţarea unei bi­ ei. Fiind de o vigoare şi putere de muncă fenome­
blioteci. nală, el a fost cel mai chemat s’o îndrumeze şi sus­
Un isvor de continue îndemnuri bune pentru ţină. chiar şi atunci când alte energii lânceziseră
viitor poate fi sau dispăruseră
şi discursul său aproape cu to-
de deschidere *ul. £.1 e şi au-
de la memora­ iorul celui din­
bila adunare ge- ţai program de
neraiă ţinută la activitate cultu­
Sibiu in 27 Au­ rală al socie­
gust 1881. El tăţii. Fiind de
arată acel im­ mare interes şi
puls general ca­ actualitate şi as­
re. acum 20 de tăzi. îl rezumăm
ani. a dat naş­ in 15 puncte,
tere. acestei so­ aşa cum îl for­
cietăţi şi e feri­ mulase Bariţiu
cit să vadă în­ înainte cu a-
truniţi acum. la proape 70 de
o adunare a ei. ani.
mai mulţi ro­ 1. Cărţi şco­
mâni decât ori­ lare. după pro­
când înainte. — punerea respec­
„semn învede­ tivelor corpuri
rat că ideea didactice. 2. O
asociaţiunii noa­ istorie a româ­
stre a fost o nilor din Tran­
idee de viaţă şi Biblioteca centrală a Astrei silvania. 3. Sta­
este îmbrăţişată rea agriculturii
cu însufleţire, precum merită”. El accentuiază atât la românii ardeleni, ţinându-se seama de : a) înrâu­
caracterul umanitar şi de binefacere, cât şi cel ştiin­ rirea chimiei asupra agriculturei; b) grădinăritul sau
ţific şi literar al însoţirii ardelene. Ce frumoase horticultura; c) pomăritul; d) silvicultura; e) cultura
sunt şi astăzi aceste cuvinte rostite de el atunci : viermilor de mătase; f) apicultura; g) îngrijirea dife­
„Da ! câmpul civilizaţiunii, al literelor şi ştiinţelor ritelor soiuri de vite. în legătură cu următoarea în­
este vast, destul de larg pentru orice activitate no­ trebare : dacă de 25 de ani încoace prăsirea de vite
bilă. onestă, utilă şi meritorie. — unde nimenea nu şi nobilitarea diferitelor soiuri a înaintat sau a îna­
se coteşte şi nimenea nu e de prisos, ci din contră, poiat { Una sau alta. pentru ce ? d. Uescnerea com­
cu cât activitatea e mai multiplă şi mai intensă, cu parativă a locuinţelor ţăranilor noştri. 5. Descrie­
atât şi rezultatele ei sunt mai solide, mai certe, mai rea la fel a porturilor (costumelor) româneşti, din
copioase şi mai revărsate”. Oncât ar fi, însă, de punct de vedere practic şi estetic. 6. Descrierea ali­
interesantă urmărirea activităţii acesteia prodi­ mentaţiei poporului român. 7. Unde sunt bărbaţii
gioase in cadrele vechei noastre societăţi culturale, cei mai puternici şi mai muncitori şi unde femeile
trebue s'o intrerupem. fiindcă ne aşteaptă altele, pe cele mai frumoase ? 8. Paralelă intre românii arde­
care încă trebue să le trecem în revistă, dacă e să leni şi românii din alte ţinuturi, din punct de ve­
fim cât de cât compleţi. dere psiho- şi fizio-logic. 9. Mijloacele cele mai si­
După moartea lui Cipariu şi Bologa, adunarea gure pentru întemeierea. îmbunătăţirea şi susţine­
generală din Abrud (1888) alege prin aclamaţie rea şcolilor noastre populare ? 10. Colecţie de cele