Page 26 - 1930-04

2 J 6 B O A B E D E G R Â U

premii literare 601 fl.; pentru cele două expoziţii murilor. Discursurile lui. scurte şi sentenţioase,
mari (Braşov. 1862 şi Sibiu. 1881) Astra şi mem­ sunt capodopere de înţelepciune şi de bun simţ. O
brii expozanţi cheltuiseră peste 20.000 fl.; apoi dacă editură s ar onora punându-le la îndemâna tinere­
mai adăogăm şi cheltuielile făcute cu diferite tipă­ tului şcolar dornic de asemenea comori rare.
rituri sumele jertfite de poporul nostru în acest Două fapte mai însemnate se leagă de preşedin­
timp relativ scurt se ridică la 70.000 fl. ţia lui. Întâiul e descălecarea Astrei in Banat. Al
Tot el a stăruit foarte mult. chiar prin ..opiniune doilea, hotărirea de a se înfiinţa casa naţională cen­
motivată' pentru întemeierea şcolii civile de fete a trală din Sibiu. Guvernul unguresc vedea chiar şi in
asociaţiei, transformată în zilele noastre în liceul de denumirea societăţii noastre de „Asociaţie transil­
fete din Sibiu, şi vană" tendinţe, da­
stăruia foarte cu­ că nu iredentiste
minte nu atât pen­ deadreptul. in ori­
tru înfiinţarea de ce caz autonomiste,
licee şi şcoli cu ca­ separatiste. Parti­
racter teoretic, cât dul naţional în­
mai cu seamă pen­ scrisese ca întâi
tru şcoli reale, co­ punct în progra­
merciale. industria mul său politic
le şi agricole, cu dela 1881 : auto­
mult mai potrivite nomia Transilva­
nevoilor unui neam niei. Era firesc, aşa
sărac şi asuprit ca dar. ca guvernul să
al nostru. Dar a ceară suprimarea
expune activitatea odiosului cuvânt
lui Bariţiu în ca­ din titlul societăţii
drele Astrei. în­ şi. odată cu a-
seamnă a face a- ceasta. schimbarea
proapc întreaga is­ statutelor şi. deci.
torie a acestei so­ lărgirea cadrelor
cietăţi din 1860 şi de activitate.
până la moarte in Merită să fie
1893. semnalat, pentru
După moartea ilustrarea chibzuin-
acestuia, adunarea ţei cu care această
generală ţinută în societate a fost
Sebeş, jud Alba. condusă in timpu­
in anul următor, rile grele, că, deşi
alege preşedinte in 1874, cu prile­
pe loan M. Mol- jul adunării gene­
dovanu, iar vice­ rale dela Deva,
preşedinte rămâne Lugojenii o invita­
tot cel vcchiu (Dr. seră să-şi ţină vii­
11. Puşcariu). Deşi toarea adunare ge­
activitatea literară nerală la ei. con­
şi ştiinţifică a lui ducătorii au găsit
Moldovanu nu era că. potrivit sta­
prea bogată (afară Din Muzeul etnografic el .Asociaţie»* (odae din Silişte) tutelor. nu pot să
de câteva manuale dea curs acestei
şcolare, incontestabil foarte bune de istorie şi geo­ invitaţii şi. astfel să renunţe la ea. dacă nu
grafie, precum şi de limba latină, el nu tipărise decât vor să primejduiască însăşi existenţa societăţii.
două volume de „Acte sinodale", adevărate mine de Măsură foarte chibzuită! Probabil că exemplul
aur pentru istoriografia noastră şi acestea, apoi câte­ „Măricei" slovace le va fi sugerat această măsură.
va studii critice de o agerime neîntrecută în publi­ (Profitând de mici nereguli constatate la conduce­
cistica ardeleană contra lui Titu Maiorescu pentru rea ei. guvernul maghiar o desfiinţă şi-i sechestră
faimosul său studiu critic ..In contra direcţiei de întreaga avere). îndeplinind aşa dar formalităţile
astăzi în cultura română" (1868). precum şi în cerute de guvern în 1895. Astra, sub conduce­
contra lui N. Popea pentru lucrarea sa „Vechea rea iscusită a acestui bătrân, face întâiul pas pen­
metropolie"),— totuş acest om. aşa de simplu după tru lărgirea cercului ei de activitate, ţinând întâia
vorbă, după port. a fost una din cele mai mari au­ ei adunare generală pe teritor bănăţean, la Lugoj.
torităţi. vrednic să fie pomenit între înţelepţii nea­ Dându-şi seama de însemnătatea acestui pas. pre-