Page 29 - 1930-04

IO AN GEORGESCU : ASTRA 239

tradiţii culturale româneşti (Şuluţiu. mitropolitul şi vechi morminte strigă: Rezistă, barca mea. rezistă !”
Aron, episcopul din Bistra munţilor apuseni), el are (Vezi Discursurile prezidentului Asociaţiunii Iosif
fericirea să inaugureze în 1905 casa naţională d«n Sterca Şuluţiu de Cărpiniş, cu ocaziunea sărbăto-
Sibiu, in cadrele unei expoziţii şi ser­
bări neuitate.
Fără să aibă concepţii culturale
deosebite, el dovedeşte mult bun simţ
şi o dragoste de neam. demnă de
descendentul unor aşa de iluştri ina-
intaşi. Astfel, comentând cuvintele
înţeleptului patriei maghiare, Deak
berencz, autorul dualismului austro-
ungar (186/) care a zis că el ar pleca
imediat din raiu, dacă n’ar putea fi
şi acolo Ungur şi romano-catolic. —
observa in numele nostru : ..Noi nici
că intrăm in raiu, dacă n'am putea
intra ca Români, cu limba şi legea
noastră strămoşească”.
lot aşa încearcă să răspundă cu­
vintelor in versuri cu care vrednicul
protopop unit din Borleşti. jud. Satu-
Mare. Ch. Şuta saluta adunarea ge­
nerală a Astrei. ţinută la Baia Mare
in 1 903 : Echipa d* <hiuurl naţionala a Koalei Jc mana) din S*k»<*. p»opas»ndt»te ala Adiat, la aate (1930)
Nu ştim ce e scris in stele : rilor din 19 August 1905 şi urm. apoi Răsunet la
Au să vină zile grele ? inaugurarea Muzeului p. 2Ă şi p. 19).
Nu ştim vremea ce aduce. Fiind Şuluţiu cam bolnăvicios. încă in timpul pre­
Dar Romănu-şi face cruce şedinţiei sale se afirmă tot mai strălucit puterea de
Şi se ncrede in puterea conducere a prof. braşovean Andreiu Bărseanu.
Unui mare Dumnezeu! ales vicepreşedinte din 1905, iar din 1911 până la
moarte (1922) preşedinte al acestei
societăţi. Ce a fost el pentru Astra.
nu se poate arăta in câteva rânduri.
Ajunge doar să amintim că aportul
său cultural este enorm. Dela Şagu-
na. Cipariu şi Bariţiu încoace, lu­
mea românească nu mai prea auzise
îndemnuri atât de înălţătoare ca ale
lui. Această lume a ajuns, precum
foarte Dine zice 1. P. b. b. Mitropo­
litul Blajului Vasile buciu in discur­
sul său comemorativ dela bân-Me-
drul anului 1922. să identifice in anii
săi din urmă pe preşedinte cu socie­
tatea prezidată de el. „Când zici An-
dreiu Bărseanu, zici Astra!” Fru­
moasă identificare şi nobil exemplu
de muncă neobosită, de devotament
desăvârşit şi de multe ori de jerfe
grele ! hl e şi autorul imnului Astrei
Casa naţionali din Rfişinari a despărţământului Sibiu al Astrei (1930) cu muzică de Iacob Mureşianu, pre­
cum tot cu un imn (Imnul Unirii) a
Iată acum şi încercarea lui de răspuns, parte in intrat in conştiinţa întregului nostru neam.
versuri, parte in proză, lipsită insă de relieful celor Chiar dacă n’ar fi făcut altceva decât să salveze
de mai înainte : „Pot să vină zile grele, dacă astfel acest reazăm al naţionalităţii noastre in viforul răs-
scrie ’n stele. Dar Românul îşi face cruce şi merge boiului din urmă, şi incă ar avea titlul de merit ne­
inainte cu încredere în marele Dumnezeu şi in a sa pieritor in analele societăţii. Şi nu era lucru uşor a-
virtute, căci geniul românismului veghiază şi din cesta. când amândoi secretarii Astrei (atât d. O.