Page 3 - 1930-04
P. 3
Triptic sfânt de Sabin Popp
P i n a c o t e c a S t a t u l u i
piritul poporului nostru. înfăţişat in mani tiştilor români şi cu deosebire a artiştilor plastici,
festări de artă, răzbate mereu mai mult din care i-a dus la succesul tuturor expoziţiilor de peste
S colo de hotare, izbutind să oprească inte hotare şi care îi va duce mâine nebănuit de de
resul lumii asupra calităţilor lui de intensă emoti parte. N'o spunem aceasta pentru a jigni sau pen
vitate şi de originală realizare. tru a micşora aportul celorlalte arte. dar ca unii
Cărţile literare româneşti traduse, sporesc cu ce cunoaştem drama învingerii materiei, ne dăm
fiecare an in vitrina librăriilor străine ; muzica ro seamă că niciodată pentru un pictor nu s a rezu
mânească şi cântăreţii ei pot fi auziţi in mai multe mat totul la o vibraţie sufletească, ci greul vine
oraşe mari deodată, iar pictura şi sculptura româ atunci când materialul trebue să îmbrace forma
nească repurtează succese in cele mai pretenţioase simţirii. Orice alt material de exprimare poate fi
centre de artă. La Paris, ca şi la Veneţia, la Bar mai uşor stăpânit in afara celui care cere efort ma
celona ca şi la Haga pânzele şi bronzurile artiştilor nual îndelung şi un întreg cortegiu de alte condiţii.
noştri, reunite in expoziţii colective. înseamnă ade Nu era vorba pentru pictorii români să simtă ro
vărate sărbătoriri ale geniului nostru creator in a- mâneşte şi să picteze franţuzeşte ori nemţeşte, ci
cest domeniu. Această recomandare a ţârii româ să picteze româneşte. In îndeplinirea condiţiei a-
neşti. unor popoare cu civilizaţie milenară, cu re cesteia constă eroismul lor pentru care se sacrifică
zonanţe ce trec dincolo de moment, pare mai mult — izbânzile depline sunt încă departe — şi pen
decât un examen cu preparaţii serioase şi cu pro tru care Statul cel chemat să ajute n a făcut tot ce
fesori drepţi — ţinând seamă de condiţiile prin trebuia.
care am trecut ca să ne găsim la ajungerea de azi. Şi să nu ne întrebăm pe noi înşine, fiindcă ne-am
pare că avem in faţă. în existenţa noastră artistică, obişnuit cu multe ciudăţenii şi nu ne mai impresio
un miracol. nează stările de lucruri nenorocite, dar să între
Ne-a lipsit trecutul înfăptuirilor, reazim începu băm pe un străin, bunăoară, cum se poate concepe
turilor la care am pornit în ultimele vremuri. Care o capitală mare cu toate pretenţiile de progres dacă
ne-au fost profesorii şi care lecţiile de urmat ? — nu traduse în fapt. in animaţie, fără un muzeu de
pentrucă civilizaţia altor popoare putea să ne fie artă. oficial. întemeiat de Stat. despre care nici mă
şi folositoare, dar şi dăunătoare unei găsiri de sine. car nu se vorbeşte, sperând cândva într’o realizare?
Nu era suficient să galopăm ca să ne găsim la ega Un mare muzeu de artă. in afara insemnătăţilor
litate cu arta Parisului, bunăoară, când ne-am tre celorlalte, oferă artiştilor tineri, pilda şi învăţămin
zit la alte trebi decât acelea ale războaelor nesfâr tele celor de ieri. mai eficace decât orice şcoală.
şite. ci totul era sâ mergem spre desprinderea unui Am avut un artist in adevăratul înţeles al cuvân
adevăr al nostru. tului. un deschizătgr de drumuri, cel dintâi iniţia
De aceea nu cunosc spectacol mai frumos decât tor al nostru în puterea de exprimare a culorii —
munca statornică, strădania de fiecare clip» a ar .ştim despre el mai mult din auzite : unde insă pot
***** MonfcMoM o*t
SALA D£ LECTURA