Page 30 - 1930-04

3 3 0 B O A B E D E G R Â U

1
Goga. cât şi d. O. C. Tăslăuanu) erau dezertori in incă in viaţă, trecem la partea a doua a studiului
ochii Ungurilor şi agitatori din cei mai primejdioşi de faţă.
împotriva scopurilor lor răsboinice ! Sabia lui Da- II. ST AREA DE AZI. — Neavând alte mij­
mocle sta ameninţătoare asupra societăţii. De trei loace de informaţie asupra stărilor de astăzi decât
ori ajunsese cauza ei in consiliul de miniştri ma- rapoartele prezentate de comitetul central adunări­
ghiar şi tot de atâtea ori a ştiut să pareze dibăcia lor generale, vom rezuma această situaţie, inte-
preşedintelui loviturile proiectate. meindu-ne pe numitele rapoarte, precum şi pe bro­
Unde mai punem insa discursurile lui de deschi­ şurică „Astra în anii de după răsboiu" (1918-1928).
dere. din analiza cărora d. C. Kâduiescu-Motru a Cea dintâi lucrare mai însemnată a ei in timpul
putut să desvoite o concepţie naţionalistă aşa de din urmă a fost schimbarea statutelor.
luminoasă, ca urmaş al său in scaunul de nemuritor Această schimbare, după discuţii numeroase în
al Academiei Komane. iot lui ii revine meritul de anii 1920 şi 1923, se face in anul următor (1924)
a ti lâunt şi programul de activitate cel nou al după următoarele principii :
Astrei in România întregită şi de a fi iniţiat fede­ 1. „să se dea societăţilor culturale posibilitatea
ralizarea societăţilor noastre culturale mai de sea­ unei colaborări cât mai strânse cu Astra. colaborare
mă. Ca o expresie a marei pierderi indurate de de atâtea ori şi din atâtea părţi reclamată" ;
Astra, prin moartea lui, adunarea generală din 2. „să se dea un rol mai mare principiului dc
1922 a proclamat anul de doliu, cu prilejul Împli­ descentralizare, atribuind o parte a problemelor,
nirii vacanţei prezidiale "). încredinţate până aci adunării generale, comitetului
Din vara anului următor (1923) şi până astăzi, central" ;
în fruntea Astrei e d. Vasile Goldiş, preşedintele 3. „fixarea principiului arondării in general a
ales de adunarea generală din Timişoara. Urmând despărţămintelor Astrei după plase şi dându-se po­
povaţa celor vechi, de a nu ne ocupa de oameni *) sibilitatea ca mai multe judeţe să se poată organiza
în regiuni ale acestei societăţi" ;
*) O expunere tot atât de interesantă asupra trecutului a-
cestei societăţi s'ar putea face •— şi va trebui să se facă nimist", detestat de etimologiştii cari stăpâniau Astra. Succe­
odată — înfăţişând cele aproape 65 dc adunări generale ale sul dela Montpellier şi sărbătorirea poetului, după acest
ei. ţinute In atâtea centre româneşti şi in împrejurări aşa de succes, de întreaga intelectualitate a României libere a ară­
deosebite dc cele de astăzi. Generaţia actuală, care posedă tat şi membrilor acestei societăţi valoarea incontestabilă nu
atâtea mijloace de comunicaţie rapidă, nici idee nu poate a- numai a omului, dar şi a direcţiei literare reprezentate de el.
vea de jertfa dc timp. de bani, de energie şi de atâtea ori dc Comitetul central in scrisoarea de felicitare ce i-a adresat
sănătate pe care o aduceau înaintaşii noştri, întrunindu-se spune câ-şi dă seama că nu cântecul gintei latine e singurul
pe vremuri la Şomcuta, la Abrud, la Haţeg şi aiurea. Dar său merit literar. Dacă îl felicită, e pentrucă prin acest cân­
fizionomia morală aşa de deosebită a fiecărei adunări gene­ tec a „pus la înălţime inaintea gintei latine şi putem zice a
rale I Procesele verbale, seci şi aride, nu ajung pentru refa­ lumii întregi onoarea şi gloria naţiunii române, sentinelă per­
cerea acestor tablouri sociale aşa de colorate. Datele lor petuă a civilizaţiunii la porţile orientului". Mulţumindu-lc
trebuc întregite cu ecourile stârnite in presa şi in scrisorile Alccsandri pentru cinstea făcută, răspunde: „A fi poet este
contimporane. Lucrare anevoioasă, dar meritorie pentru cel un avantagiu personal, a fi insă apreciat intre conaţionalii
ce se va dedica ei- Astfel, ca să dăm un singur exemplu sem­ săi este o favoare a soartei pe care o ştiu aprecia cu legitimă
nificativ: adunarea generală din Sighişoara (1879) proclamă mândrie". (Vezi Transilvania Nr. 14 din 15 Iulie 1878, pag.
membru de onoare pe Vasile Alccsandri. deşi acesta era ..Ju- 157 şi urm.).