Page 35 - 1930-04

IOAN GEORGESCU ASTRA 235

instruit cel mai mare număr de Români neştiutori de Dar aceasta ar depăşi mult cadrele îngăduite de
carte. Iniţiativa aceasta e remarcabilă, fiindcă deşi această revistă, de aceea trebue să încheiem cu o
luptă şi Statul prin şcoală şi armată pentru desfiin­ simplă observaţie, care ne întoarce la litera statute­
ţarea analfabetismului, tot mai rămâne teren de ac­ lor.
tivitate şi pentru iniţiativa particulară şi socială. Dacă un Bariţiu şi un Cipariu au ştiut să re­
Nu se pot trece cu vederea muzeele organizate nunţe pe vremuri la situaţii materiale cu mult mai
de ea in timpul din urmă la Vidra, la Ţebea şi la mari decât cele ce aveau ei în Transilvania (unul
Alba Iulia. precum şi casele naţionale inaugurate ca profesor, mai apoi canonic la Blaj. iar celălalt
la : Sighet. Miercuria-Ciuc. Braşov, Sft. Gheorghe. ca ziarist la Braşov). oferindu-Ii-se posturi strălu­
Arad. Lipova şi Turda. cite de conducere în viaţa publică a fraţilor liberi
Biblioteca centrală a Astrei. fiind trecută con­ din Vechiul Regat : dacă se cere şi unui episcop,
form legii bibliotecilor, intre cele ce primesc gra­ când e investit cu cârja de arhiereu, să renunţe la
tuit toate tipăriturile din ţară. se sporeşte in fiecare orice legături politice ar fi avut mai înainte, — a-
an cu câteva mii. In 1928 s a sporit de exemplu, cu tunci cu cel puţin tot atâta dreptate se poate cere
2300 volume. Din această cauză e iminentă nevoia oricărui candidat la preşedinţia Astrei să se poarte
întregirii casei naţionale centrale cu încăperi potri­ la fel. pe timpul cât e în funcţiune. Demnitatea de
vite pentru adâpostirea tuturor colecţiilor aşa de preşedinte al celei mai vechi societăţi culturale ro­
preţioase ale bibliotecii şi muzeului. mâneşti egalează de bună seamă pe aceea de prinţ
Sunt interesante şi încercările de a se institui al bisericei. care se recunoaşte de obiceiu episcopilor
ziua Astrei. de a se organiza desfacerea cărţii şi de şi mitropoliţilor noştri. Conformându-se acestui
a se perpetua obiceiul. început din timpul propa­ postulat elementar al Statutelor, preşedinţii vor pu­
gandei pentru loteria Astrei. cu o pagină închinată tea spune din nou în unanimitatea de adeziune a
problemelor ei in coloanele diferitelor noastre pu­ membrilor, ceeace I. M. Moldovanu spusese în adu­
blicaţii periodice, mai ales ziare. narea generală ţinută la Mediaş (1897) : Astra na
Şi ar mai fi şi alte lucruri de remarcat din acti­ fost. ci pa fi!
vitatea unei societăţi cu trecutul, cu prestigiul, cu
organizaţia, cu ramificaţiile multiple ale unei socie­ IOAN GEORGESCU
tăţi ca Astza.

Posturile de emisie radiofonică româneşti

roadcastingul. adică radiodifuziunea, işi are Interesul deşteptat a fost mare. Un telefon cu
la noi in ţară originile cele mai modeste. fir lega sediul Asociaţiei de diferiţi amatori din
B Plecată dela un mic post de emisie, a evo­ oraş, permiţând să se controleze calitatea emisiilor,
luat treptat până la marele post actual de 12 kw. după raportul amatorilor.
întâiul post de emisie a luat naştere după con­ S a căutat atunci să se transmită muzică, instru­
gresul radiofoniştilor români din 13 Iunie 1926. mentală (vioară) sau cu un gramofon enorm.
Scopul acestui congres a fost. intâiu, să protes­ Primele încercări dădură un rezultat lamenta­
teze împotriva legii de radio şi. al doilea, să ceară bil. Microfonul cu cărbune în vechea sa construc­
formarea cât mai neîntârziată a unei societăţi de ţie se dovedea, odată mai mult, a fi un instrument
difuziune ca prim rezultat al modificării legii în- mediocru şi instabil:
tr'un sens mai liberal. Instabil pentrucă nu permitea transmisia ener­
Odată cu aceasta. Asociaţia a luat iniţiativa giilor mai însemnate. Format dintr'o pulbere inco-
emisiilor prin radio, de concerte şi conferinţe lo­ herentă. incoherenţa sa creştea cu energia ce tri­
cale.
miteam în microfon, şi la muzică aveam energii mult
Trebue să spunem că mijloacele de care ea dis­ mai mari decât la vorbă :
punea în acel moment erau minime. Nici vorbă nu
era să se cumpere un post de emisie. Mediocru pentrucă favoriza unele note în dauna
S a căutat să se improvizeze atunci un asemenea altora.
post cu piesele detaşate de care dispunea în acel Asociaţia s’a gândit atunci la un microfon elec­
moment. tromagnetic. Un haut-parleur în serie cu un am­
Astfel se construi la planşetă o heterodină cu­ plificator de voce dădu dela prima dată rezultate
plată direct cu antena dela Institutul Electro-Teh- cu mult superioare celor dela început.
nic Universitar : modulaţia undei emise se făcea Sistemul de modulaţie fu şi el schimbat. între-
prin absorbţie, cu ajutorul unui microfon cu căr-4 buinţându-se sistemul zis modulaţie prin derivaţia
bune. curentului de grilă, mult mai fidel.