Page 42 - 1930-04
P. 42

242                                B O A B E  DE G R Â U

        din  truda  oamenilor  merge  să  intreţie  lenea  şi  luxul   Tânârul  manifesta  veleităţi  de  independenţă  pe
        celor  ce  stăpânesc  pământul.  încât  celor  ce-1  mun­  care  Miron  Iuga  nu  le  admitea  nici  fiului  său.  ne­
        cesc  nu  le  rămâne  decât  viaţa  de  robot.  Sclavii  de   cum  unui  dăscălaş,  crescut  şi  făcut  din  milostenia
        odinioară  trăiau  mai  bine.  căci  erau  hrăniţi.  îmbră­  lui.  Până  ce  deunăzi  a  cerut  revizorului  sâ-i  caute
        caţi.  îngrijiţi  în  schimbul  robiei  pe  când  ţăranul,   un  om  cu  care  să  se  poată  înţelege  şi  să  nu-i  mai
        muncind  ca  robul,  trebue  totuş  să  cerşească  necon­  vâre  zâzanie  intre  oameni,  ca  Dragoş.  Revizorul
        tenit  de  la  stăpânitorii  pământului  şi  rămâne  veşnic   n'ar  vrea  să-l  sacrifice  ;  il  cunoaşte.  îl  apreciază.
        dator.                                           Mai  şovăe.  mai  încearcă  să  temporizeze.  Dar  asta
                 Vasile Dragoş vorbea în propna-i experienţă   nu  mai  poate  dura.  Când  boerul  Miron  va  înţelege
            căci el trăia la rând cu ţăranii. întâmplarea l-a îm-  tărăgâneala revizorului, se va adresa direct mi-













































                                           Compoziţie de [.eon Viorescu

        pins  să  ajungă  învăţător.  înaintaşul  său.  dascăl  de   nistrului,  care  i-e  prieten,  sau  prin  cuscrul  său,  de­
        moda  veche,  a  văzut  câ-i  place  cartea  şi  s  a  rugat   putatul Gogu lonescu.
        şi  a  stăruit  la  boerul  Miron  să-şi  facă  o  pomană  şi   Încă  nu  s  a  pomenit  ca  Miron  Iuga  să  vroiascâ
        să  sprijine  pe  feciorul  lui  Dragoş  ca  să  poată  intra   ceva şi să nu se împlinească.
        bursier  al  statului  la  şcoala  normală  din  Piteşti.   Ne  vastă-sa  nici  nu  bănueşte  ce  primejdie  ii
        Bătrânul  luga  a  intervenit  şi  a  reuşit.  Adevărat  că   paşte,  şi  nici  ceilalţi  ai  casei.  Se  sbuciumâ  singur  şi
        băiatul  a  fost  un  elev  strălucit  şi  a  terminat  şcoala   aşteaptă  cu  groază  ziua  de  mâine.  Şade  in  casa  pă­
        cu distincţie.                                   rintească.  împreună  cu  un  frate  scăpat  anul  trecut
          Fiindcă  învăţătorul  cel  vechiu  tocmai  murise.   din armată, şi cu părinţii.
        Iuga  a  adus  pe  Dragoş  în  locul  vacant,  ca  să  aibă   Din  cele  câteva  petece  de  pământ  ce  le-au  avut.
        un  îndrumător  bun  pentru  popor—  a  spus  dânsul,   au  dat  jumătate  de  zestre  unei  surori,  cea  mai  mare
        ca  să-l  aibă  slugă  credincioasă  şi  recunoscătoare  —   dintre  toţi  copiii,  măritată  cu  un  ţăran.  Iarna  ce  vi­
        zice  azi  învăţătorul.  Dealtminteri.  foarte  curând   ne  va  trebui  să  se  însoare  şi  frate-său.  Dacă  ar  pu­
        boerul s a căit că l-a adus.                     tea merge pe moşie, ar mai fi ce-ar fi. altfel vor fi
   37   38   39   40   41   42   43   44   45   46   47