Page 44 - 1930-04

C r o n i c a

Lărti, conferinţe, congrese, expoziţii

SUFLETUL COPILULUI. Expoziţia copilului, cu de­ I. DESENE. — Cele mai multe desene sunt lucrate liber
sene. jucării şi cărţi, organizată de Direcţia Hducaţiei Popo­ şi trimise prin poştă ; altele sunt cu subiect dat. intro zi a-
rului. sa deschis la 15 Iunie in sala Ileana a Cărţii Româ­ nume. cu mai multe clase ale unei şcoli, sub supravegherea
neşti. In numărul viitor vom putea da amănunte despre or­ d-lui Apostol D. Culea. Se expun abia o zecime din tot ce-a
ganizare şi răsunet. Deocamdată iată micul catalog, cel puţin venit; restul se poate cerceta in caetcle şi mapele care stau
ca text. publicat cu prilejul ci. Catalogul in sine avea şi o la îndemână.
infăţişare, aparte, ca aşezare şi ilustraţii. El era menit să lase Trebue neapărat urmărite desenele: Antohi George. 7
in mâinile vizitatorului o mică imagine a expoziţiei. ani, Bucureşti; Dobrotineanu Dan. 10 ani. Buc. ; Petrea
Paul. 10 ani. Buc.; Gogo şi Afane Ionel Tcodoreanu. 6 ani.
Direcţia Educaţiei Poporului a crezut că printre intâile Iaşi ; Bucovschi Paul. 10 ani. Buc. : Boschko Oiga. 10 ani.
ei preocupări trebue să intre aceea a cărţii. In Expoziţia pe Buc. ; Alexiu Viorica, 10 ani. Moreni: Gheorghiu Mana. 10
care o deschide anul acesta, ca o încercare, se găsesc unele ani, R.-Sărat: Negrişan Petrea. II ani. Pecineaga (Tulcea).
rezultate în legătură cu cartea copilului, alta, fireşte, decât Să nu se uite peretele focurilor dela Costeşti şi dela Moreni,
cea didactică. Încadrarea in desene şi jucării lucrate de copii cu neaşteptata răsfrângere a faptului răsunător in mintea
nu poate să apară decât hreascâ. lată de ce. celor mici.
Cartea pentru vârsta fragedă inseamnă cel puţin tot atât
II. JUCĂRII. — Jucăriile sunt clasificate după materialul
ilustraţie cât text. ha porneşte chiar, la începuturile ei. dela
din care sunt făcute, după cum sunt lucrate de bâep sau de
o reprezentare intuitivă şi directă, fără sensul înţeles şi pre­
fete şi pupn după regiuni. Fetele au trimis mai cu seamă pă­
ţuit abia mai târziu. Intâile cărţi sunt albumele ilustrate, cum
puşi, in care se recunosc porturile locale. Băepi prelucrează
şi pentru oamenii mari mijloacele de înţelegere in vremurile
mai ales lemnul şi urmăresc deaproape descoperirile tehnice.
dinaintea istoriei, erau ilustrative. Treptat numai desenul se De aceea există o secţie întreagă. întinsă pe sfoară sau sus­
tace semn abstract, care apoi se poate lipsi de pânntele lui. d
pendată de tavan, a aeroplanelor şi aeronavelor. Câteva lu­
Vârsta copilăriei nu ajunge atât de departe. O carte pentru
crări trebue urmărite în mulpmea celorlalte : Cristescu Petre.
copii se poate recunoaşte numaidecât, inainte de orice altă
7 ani. Sihstra ; Florea Niculae. 8 ani. Buda-Drâgâneşti (Il­
cercetare, după locul lăsat ilustraţiei şi bucuriei acesteia, ne-
fov) : Zatnea Elena, 10 ani. Pecineaga (Tulcea) : Gheorghe
prelucrate, a ochiului.
Maria. 10 ani. Păşeşti, Valea Mare (Dâmhoviţa): Staicu
Pentru găsirea atât a subiectului propriu zis al cărţnor de Alcx., 10 ani. Bucureşti : Bratu Floarea. 10 ani. Pleşcoiu
copu cât şi a împodobirii celei mai potrivite, trebue întrebaţi (Buzău) ; Domca Ştefania. 13 ani. Sereca (Hunedoara) ;
copui înşişi. Trebuinţa desenului e in ei inăscutâ. cum e Alexandrescu Mihai, 10 ani. Bucureşti.
inăscută trebuinţa jocului. Desenul nu e de altminteri decât
o formă a lui. Nimic nu-i descopere mai bine pe copii decât III. CĂRŢI. — Pe lângă cele mai multe cârp de copii ale
aceste douâ lucrări ale închipuim lor proaspete şi ale ne­ editurilor noastre: Cartea Românească. Socec. Alcalay.
astâmpărului mâinilor, desenul şi jucăria. Cea mai bună in­ Cultura Naţională, Casa Şcoalelor. Ancora. Cultura Româ­
troducere. o chee de inţelegere şi o ramă de lumină pentru nească. Eminescu, Ramuri. Ciornei. Universul. Adevărul, se
o expoziţie a cărţii copilului, trebuia să fie secţia desenelor expun cârp din câteva ţări vecine . Polonia. Jugoslavia, Bul­
şi a jucăriilor făcute de ei. E ceeace a vrut să realizeze, pen­ garia şi din Olanda ca o ţară apuseană, din cele de a doua
tru întâia oară la noi cu acest scop. expoziţia sufletului co­ mărime, dar in frunte prin iubirea şi îngrijirea copilului.
pilului. organizată de Direcţia Educapei Poporului. ..Publicapile româneşti destinate copiilor n au existenţă
Pentru strângerea, cernerea şi aşezarea materialului a lu­ mai lungă de 40 ani; iar desvoltarea acestei literaturi, gen
crat o comisie alcătuită din d-nii : N. N. Tonitza. Apostol aparte, luând proporpile unui salt. sa produs dela 1919 în­
D. Culea şi hm. Bucuţa. Expoziţia trebuia să fie aşezată in coace.
cele trei încăperi ale Librăriei de Stat. care se inaugura cu De unde inainte de 1916 circulau abia 30—40 cârp ce pu­
această manifestare. Atunci cele trei ramuri ale expozipei ; teau figura intr o bibliotecă şcolară, azi numărul lor trece
desene, jucării, cârp. ar fi apărut aparte. Aici ele s au pus cifra de 600 înregistrate până la Ianuarie a. c.
in legătură mai strânsă, cu trecerile, dar de aceea şi cu lă­ înflorirea literaturei copilăreşti este rezultatul unei reac-
sările deoparte cuvenite. Numai un fragment din materialul puni pe deoparte. împotriva scrierilor lipsite de vibraţie şi
primit găseşte un loc; s a căutat cel pupn să fie cel mai ca­ copilăresc, de un convenţionalism prea didactic, pe care co­
racteristic. Pentru înviorarea lui. el nu trebue pricit fără să pilul nostru nu le-a căutat spontan niciodată ; iar pe de altă
se aibă mereu înaintea ochilor artistul care l-a lucrat, atent, parte. împotriva unei literaturi de isprăvi haiduceşti care de­
migâols şi nesfârşit în izvoare de inspirape : copilul. E o venise intro vreme, ameninţătoare.
parte din lumea iui încântată care ni se desvălue pentru o Golul de mult simpt in literatura copilului român sa um­
clipă. plut printr o năvală de traduceri streine, cu sau fără vreo