Page 45 - 1930-04

C R O N I C A

alegere îngrijită, aproape cu înăbuşirea autohtonismului no­ Activitatea căminului. Serbări cu caracter strict cultural.
stru literar, fie de creare anonimă, fie de creare cultă. Dar Fapte provocate sau împlinite de cămin. $i am ajuns abia la
reacţia împotriva împrumuturilor streine na întârziat prea pagina 140! Celelalte secţii se chiamâ : Programul. Cartea.
mult Muzica şi jocurile. Cinematograful şi radiofonia. Educaţia
Originalitatea noastră, pe acest teren, s'a afirmat şi e me­ fizică. Rolul sanitar al misionarului la şcoală. Rolul economic
reu in creştere faţă de importul literar". (Din bibliografia al misionarului. Dar pot fi înşirate toate şi mai ales expune­
cărţilor de copii, lucrată de Apostol D. Culea). rea neincărcată şi tonul de-atătea ori profetic 1 Iată. in sfâr­
şit, la rând. şi Chestionarul de anchetă socială, care nu uita
..CARTEA MISIONARULUI'. — Ce poate fi acest vo­ nimic şi leagă pe târgoveţ de sătean. Iată. după el. Chestio­
lumaş, care are coperta in steag albastru al cruciatelor iu­ narul folkloristic. Dar sunt şi nesfârşite lămuriri culturale de
birii ? L-a scris un medic poet şi un om de şcoală care a tot felul, o bibliografie bogată de cărţi bune. câte o cugetare
trecut peste zidunic ci. întâlniţi dc-atâtea ori alături, in sea­ la fiecare pagină, publicitate, figuri.
ra timpurilor, pe câte un drum de margine, E un indreptar Problema culturală dela noi se luminează, mai bine decât
cultural semnat de V. Voiculcscu şi Gh. D. Mugur. «Scrisul deadreptul. prin tot ceeace trebue să ştie deslegâtorul ei. E
românesc" a căutat să dea celor 525 de pagini (100 lei), cu o carte de tehnică, la îndemâna tuturor. Vine la vreme.
un material din cel mai felurit din punct de vedere tipo­
grafic. text drept dar şi tabele, ilustraţii dar şi bibliografii, PREOCUPĂRI BIBLIOTECARE. — In cuprinsul Inso-
o înfăţişare acătării. îndreptarul e intr adevăr ca o călăuză, tutului Social Român, care e gândit ca un fagure al ştiin­
uşor de strecurat intr un buzunar şi de luat In călătorie. Do­ ţelor. cu chiliuţc date in seama câte unei ramuri de specia­
meniul lui c sufletul, mai bogat decât orice mapamond. N aş lişti. lucrează şi o secţie bibliologică. Alcătuitorii sunt oa­
avea de zis decât împotriva colţurilor rotunjite. Când totul meni de teorie şi de practică, bibliografii caşi bibliotecari, şi
e ascuţit şi linear, chiar prea stăruit, pe întâia pagină, a- atunci şi problemele cercetate au ambe aceste laturi. Do­
ceastâ retezare de nouă geometrie supără. E ca o nmâ ne- vadă ordinea de zi a ultimei şedinţe.
nimeritâ. Dacă mai ales n am dreptate cu observaţia mea, Ideea concentrării intro singură bibliotecă puternică,
şi chiar dacă am. cartea rămâne insă o pildă de gândire şi pusă la îndemâna tuturor şi ţinută la curent, a bibliotecilor
de execuţie grafică. Ea nu s a făcut foac cu foae. de nişte dela diferitele ministere şi administraţii publice din Bucu­
lucrători cari nu cunoşteau întregul, d a fost la început În­ reşti, a fost privită in putinţele de împlinire. Strângerea
treagă in capul unui artist grafic. Are stil, care aia în arta împreună intr un singur local. înzestrarea cu fonduri pentru
tiparului nu se capătă altfel. Chiar dacă se descopere că a alimentare cu noutăţi şi personal pregătit, se lovesc de două
folosit ca model pentru format şi până şi pentru rotunjirea greutăţi întâia, de principiu şi de tratative cu fiecare au­
colţurilor, „Călăuza Studentului î toritate in parte, dornică să-şi păstreze şi mai departe ca­
„Cartea Misionarului" are mai multe capitole, care nu uşu­ drul ştiinţific al unor dulapuri de cărţi. Ar tretmi găsit di­
rează numai înşirarea unei materii, a desvâluc şi o concep­ plomatul care in câţiva ani so ducă la o fericită deslegare.
ţie. Ea priveşte mai cu seamă spre sate sau spre acea peri­ A doua e materială şi administrativă- Ea sperie aproape mai
ferie a oraşelor care s a păstrat rurală. Ceva din formula „Cu mult decât cealaltă, pentrucâ spre rczolvirea ei ar trebui
faţa spre sate" a d-lui Simion Mehedinţi pluteşte peste rân­ găsit un ministru de finanţe darnic. Secţia bibliologică s'a
duri, credinţa că ţăranul e reazămul şi izvorul de împros­ oprit la o formulă care ocoleşte aceste două piedici. Ea pro­
pătare, iar sănătatea şi cultura lui cea dintâi grijă, pentrucâ pune conceutrarea ideală, a bibliotecilor intr'un mare fişier,
din ele, şi numai din ele, se vor înălţa ca o emanaţie sănă­ care să le unifice, liber la consultare. Depozitarea şi admi­
tatea şi cultura restului ţârii, a oraşelor bolnave şi instrâi- nistraţia ar rămâne ca şi până acum parţiale, cu înlesniri
nate. Agenţii cei mai de seamă, de apărare şi de îndrumare, numai de comunicare studioşilor cari ar întreba pentru cer­
nu pot fi pentru sănătatea sufletului decât învăţătorul şi cetările sau curiozităţile lor ştiinţifice fişierul central, dat in
preotul, confundaţi aproape intr'o singură putere, şi pentru seama Institutului Social Român, propunătorul şi înfăptui­
sănătatea trupească, medicul. Din colaborarea lor. ceeace ar torul.
putea să pară deosebit ca punct de plecare sau contradic­ Ideea unei bibliografii româneşti se loveşte de unele
toriu ca ideologie, ajunge la unitate, care ar fi omul satelor lipsuri ale legii depozitului legal. Nu există astăzi putinţa
întreg şi echilibrat. înregistrării sigure a unei cărţi după data apariţiei şi nici
Acest om stă ca o ţintă de urmărit, cu o pulbere de lumină siguranţa că pe un răstimp mai lung, un an. să zicem, sau
pe umeri, care U siluctcază argintiu, in fundul fiecărei pa­ adunat toate publicaţiile ieşite in acel răstimp. Legea de
gini a „Cărţii Misionarului". De a'ar fi decât această ţinere astăzi a fost o mare binefacere. Cel care a propus-o. cred
in vedere şi menirea cărţii ar fi împlinită. că d-1 D. Btanu, a bine meritat dela cultura românească,
Dar meritele ei de amănunt sunt tot aşa de vrednice de numai prin această iniţiativă, cât cu o întreagă operă ştiin­
amintit. Iată câteva secţii şi capitole : Misionarul şi cultura, ţifică proprie. Dacă biblioteca Academiei Române, singura
in care se scrie despre Misionar. învăţătorul din perioada care a organizat depozitul legal potrivit însemnătăţii Iui
eroică (1901—1904). Falşa cultură. Adevărata cultură. Cul­ unice, e o vatră de informaţie jientru tiparul curent, fără
tura noastră naţională. Instrucţie şi cultură. A doua se o- asemănare, faptul se datoreşte acelei iniţiative din anul una
preşte mai lung la Căminul cultural şi are următoarele capi­ mic optsute optzeci şi dori. De atunci, insă. in atâţia ani
tole : In pragul căminului cultural. Căminul cultural. Cum de aplicare la noi şi de experienţă străină, s'au văzut lip­
se Întemeiază şi se lucrează la început intr'un cămin. Ce cu­ suri şi s'au ivit puncte noui de vedere. Secţia bibliologică
prinde un cămin. Localul căminului. Fixarea nevoilor locale. a hotărit să încerce redactarea unui anteproiect de. lege.