Page 47 - 1930-04

Această mână. intr'adcvăr nervoasă şi neodihnită, e In cazul şi folklor. Semnâtoni sunt de cele mai multe ori profesori
celor două volume de etnografie, a iutelui şi aprigului Tache universitari. învăţaţi să-şi cumpănească afirmaţii şi să aşeze
Papahagi. înseamnă nu numai încă o contribuţie la o ra­ îndărătul lor formaţii întregi de argumente, gata să iasă din
mură a filologiei române, dar incă o contribuţie macedoneană. umbră, la o contestare, cu un pas de falangă macedoneană.
Ceeace reprezintă Capidan la Cluj. mai adânc şi mai aşe­ Ceeace înviorează tot acest material c legătura păstrată me­
zat. cu însuşirile de stăruinţă dârjâ şi tăcută ale neamului, reu vie cu o realitate pHnâ de culoare şi de neaşteptat. Le­
reprezintă Tache Papahagi la Bucureşti, mai tânăr, mai gătura ar fi putut să treacă spre propagandă sau spre reto­
vânturat şi mai focos. Nu mă opresc la o apreciere de va­ rica politică, dar acest lucru nu s’a întâmplat. Slaba notă
loare. cu punerea treptei anume de altitudine ştiinţifică sub polemică a unor analize sau uşorul creion de apoteoza re a
picioarele fiecăruia, ceeace nu incape In gândul nici rostul unor chipuri şl fapte, nu sunt hotăritoare şi nu apar decât
meu. d la scoaterea in vedere a unui principiu. Cei mai pe-alocuri şi la cine ştie ce provocare. E mai bine pentru
mari filologi, şi in tot cazul cei mai mulţi şi mai aprinşi, încrederea deplină cu care trebue să Întâmpinăm un aseme­
ne-au venit dela Românii de peste hotare. Intre ei limba nea scris. Câmpul celălalt, in care de-atâtea ori expresia are
nu era un dar firesc, trecut din gură In gură. d o biruinţă ncvoe de megafon, iar adevărul trece travestit, poate fi lăsat
şi o luptă cu primejdii de fiecare zi. Filologia era aproape altora. E sigur că n’are să rămână neexploatat.
o nouă cavalerie. întâiul îndemn e ardelenesc, şi la po­ Am citit cu deosebire paginile despre vechile raporturi
runca lui s'au sculat Bucovinenii. Basarabenii, au urmat mai linguistice slavo-române, ale d-lui Th. Capidan. L-am regă­
târziu, ca o călătorie a soarelui pe un turn. de sus !n Jos. sit. pe autor, cu preocupările şi hotărirea din „Daco-romania"
Macedonenii. Lucrul se potriveşte şi pentru cei mai mari şi din „Graiul românesc" de pe vremuri, faţă de această mare
sau cei mai noui veniţi de azi. Ovid Densuşianu. Sextil problemă. Vecinii noştri, in mistica purităţii slave, tăgăduesc
Puşcariu. Philippide a crescut in brazda plugului ieşan al dela început orice înrâurire pe care am fi putut-o avea şi
Ardelenilor deia început. „Junimea" face şi ea tot atât filo­ noi asupra lor. Limba română poate fi vărgată de elemente
logie. ortografie. limbă populară, proprietate de termeni, cât balcanice, dar din această convieţuire multiseculară noi n’am
filozofie, speculativă sau politică, şi literatură. Intemeetoru! şi fi fost tot timpul decât imprumutători. Nid din greşală po­
sufletul ei era un Ardelean, care făcuse, aceeaş şcoală şi poarele vecine nar fi luat ceva dela Români. E destul să fie
avea. sub toată înfăţişarea Iuptăreaţă faţă de Blaj. aceleaşi numai formulată pcntruca propoziţia să apară absurdă.
preocupări. Ştiinţa, rămasă incă patriotică, mai ales la Miază-zi de Du­
D-l Tache Papahagi nu e ntunai un nume. d o familie năre. dă din plin in această absurditate. D-I Capidan li ia
de filologi. In lucrările de caracter colectiv, antologii sau legătura de pe ochi cu oarecare umor.
colecţii de icoane etnografice, se descopere aceeaş putere Mişcătoare e soarta lui Cola Manea, român macedonean din
care parcă nu e a unuia singur. Cercetătorul apare mai lim­ Veria. călător pe multe drumuri, şi mişcătoare strofele lui de
pede parcă in ele. decât in activităţi menite să-i caracteri­ dor de casă. traduse din greceşte şl împărtăşite de d-l G.
zeze propriu zis originalitatea ştiinţifică şi individuală. Dar Murnu.
această putere depăşeşte spedalitatea şi înrâureşte fără pre­ Din „Documente vechi privitoare la emigrările Aromâni­
gătire prealabilă, dela întăiul contact, chiar pe răsfoitorul fără lor" de d-l dr. I. Ghiulamila. sunt pline de interes lămuririle
alt gând. al cărţilor acestora grele de informaţie. In întâia în legătură cu plecarea celei de-a doua unde de Gopeşeni
parte sunt imagini de etnografie daco-romană în 327 de pe la 1838 şi aşezarea lor in Samacov. Astăzi oraşul bulgar
fotografii (tip' şi port 52. locuinţă şi daasuri 93. Indelet- i-a înghiţit, cum au inghipt atâtea alte mii de Aromâni alte
nidri 109. biserid. viaţă din zilele de sărbătoare 73) şi aşezări din aceeaş ţară. Atâtea pietre din puternica magnă
imagini de etnografie aromână in IM fotografii (tip şi port bulgară, căutate după obârşie, sunt rupte de furtunile isto­
35. locuinţă si adăugiri 20. îndeletrridri 24. biserid. viaţa riei. din munţii neamului nostru. Ar fi o cale ca să ne putem
din zile de sărbătoare 25). cu un index daco-român şi aro­ simţi mai aproape, dar consideraţii crâncene de exclusivism
mân şi cu repartizarea fotografiilor daco-române şi aromâne şi de bănuială sau de mândrie rău înţeleasă se ridică piedică.
după Judeţe şi sate. Un rost la fel l-ar avea mulţii Bulgari trecuţi sau aflaţi In
Prefaţa spune multe lucruri de folos. dar. la fel. e mai România, desnaţionalizaţi sau in proces de desnaţionalizare.
atrăgătoare când descopere pe om. Sau nu recunoaşte fie­ Ceeace e ciudat că o parte din impozitul pe clădirile noui
care In amintirea unui itinerar de zed şi zed de kilometri ale emigranţilor, autorităţile turceşti ll hotărăsc foarte lim­
pe zi. Ia munte, cu aparate, plăd fotografice şi merindea pede pentru o bibliotecă. E vorba de o bibliotecă pentru
In spinare, pe puiul de Aromân pornit pe drumurile stră­ cărţi creştine şi In limba majorităţii populaţiei, care era bul­
moşilor cu rouă în pidoare ? gară ? Bibliotecile populare bulgare, cele mai vechi, sunt de
după 1850 şi făcute fără sprijinul stăpănitorilor politici. Lu­
REVISTA MACEDO-ROMAnA. N'aş vrea să jic­ crul ar merita cercetat. O bibliotecă in Samacov la 1838. în­
nesc pe nimeni, din mulţii oameni de condeiu şi de inimă cari treţinută dintr'un impozit * E o anticipare cu aproape o sută
au scos şi scriu şi astăzi reviste, unde viaţa de tragedie et­ de ani a actualei legi a dtaliştilor bulgare.
nică a Românilor din Peninsula Balcanică işi aduce pe di­
naintea noastră episoadele, dar cred că nimeresc adevărul pu­ EMINESCU. — Clasicii noştri şl-au deschis parcă de­
nând „Revista macedo-romănă". publicată de d-nii Th. Ca­ odată porţi de înţelegere în vremea de azi. A fost un prilej
pidan. G. Murnu şi V. Pa pacostea, printre ce ne-a dat a- de comemorare sau un sfârşit acum ajuns al unui studiu de
ceastă preocupare mai bun. mult pus la cale. îndemnul de-afară priveşte mai puţin. Fap­
E o publicaţie de ştiinţă, cu contribuţii de filologie, istorie tul e insă acesta şi el îmbogăţeşte orizontul contimporan cu