Page 49 - 1930-04

C R O N I C A •J49

t

FoCoyiob
Vitrina .Cârtii Româneşti" pentru .Maica Domnului Jela Mare* de t.manoil Bucuţa

lauda organizatorilor, cari aveau manuscrisele adunate încă Mai târziu, după războiu. am întâlnit pe fostul meu pro­
înainte să le dea in lucru ţi le-au putut aşeza in asemenea fesor. la ..Ideea europeană", unde găsea tradiţia ..Nouei re­
rânduialâ ciudata. Frumuseţea şi bogăţia execuţiei, care e la viste române". Eu fusesem la intemeere. iar „profesorul"
înălţimea prilejului, măresc această laudă. trăgea ca un porumbiel venit de departe, deia Dijon şi din
Să mi se dea voe să trec peste cercetarea in parte a fie­ Italia, ceva mai târziu. Unde e atmosfera şi unde sunt oa­
cărei contribuţii. E drept că unele au numai caracterul şi menii de-acolo ? Discuţiile, articolele şi operele literare fă­
cuprinsul omagial, ca aceea semnată de Ettore Allodoli, de cute aproape împreună 1 Rădulescu-Motru ? Nae Ionescu ?
pildă : altele Îndreaptă cătc o scăpare din vedere şi dau de Omcescu ? Neniţescu ?
gol întrecerea tot mai vie dintre Franţa şi Italia, ca pagi­
nile. două. ..Unicuique suum de Guidd Mazzoni: altele UNIFORMELE ARMATEI ROMANE 1830—1930. —
sunt câteva strofe ca ..Statuia " d-lui George Mumu. Dar Acest album scos de Muzeul Militar Naţional e menit să
cele mai multe simt studii care merg până la cercetare de amintească o sută de am ai nouei armate româneşti. O pre­
izvoare sau al etimologii fanteziste in felul lui Bogrea. care faţă scurtă, de o cumpătare intr'adevăr militară, leagă şi dă
numai foarte cu greu s'ar putea rezuma şi. pornind din dome­ un înţeles celor 65 de planşe mari culorate. Câte un aliniat
nii aşa de deosebite, şi mai cu greu s ar putea aprecia. Ele se umflă deodată de viaţă sentimentală, ca o izbucnire de
alcâtucsc insă un tot bine închegat, de peste 200 de pagini, trâmbiţă. De pildă : ..Dacă această înfăţişare exterioară s a
monument atât activităţii profesorale de 20 ani in România schimbat de mai multe ori. după influenţele ruseşti, franceze,
a d-lui Ramiro Ortiz. cât şi priceperii ştiinţifice şi însuşi­ germane şi iar franceze, sub care s'a desvoltat armata po­
rilor inimii celor 27 de colaboratori, din ştiinţă a filolo­ trivit nevoilor vremilor mai noui. inima care a bătut sub
giei şi a istoriei sau din critică literară şi artă. Iorga şi Pio toate soiurile dc mundiruri. tunici şi bluze nu s'a schimbat,
Rajna. Bianu şi Tagliavini. Lovinescu şi Pertoni. Scxtil căci a fost mereu românească '. Sunt rânduri printre care
Ruşcariu şi Tonelli. Andricşescu. Cartojan. Marcu. s'aude ropotul dc paşi al unei formaţii de infanterie în pas
N'atn găsit, nici de sămânţă, pe nici unul din tovarăşii de de defilare.
lucru de mulţi ani. ai profesorului şi scriitorului. Nu vreau Iată intâilc planşe. Sunt uniforme dc ober-ofiţeri ai miliţiei
să-l vorbesc de râu. pentrucâ intre ei mă număr şi cu. ci principatului Moldovei, sau de şef al dejurstvei sau de 11-
numai să arăt cât de larg e. ideal, acest volum omagial, care cinâi adjutant. Se vede că nu numai tăetura. dar şi numirile
prin colaborarea lor se putea foarte uşor îndoi. Atâţia mai sunt ale stăpânilor de peste Nistru, cari îşi luau fot felul de
stau împrejur, dincolo de scoarţele lui ţinute in lumină, măsuri ca să nu se mai mişte dintre noi. Primejdia aceasta
gata să-l continue. e atât de reală, fată dc orice alte primejdii de cutropire. încât
Iată printre ei. pe întâii ascultători ai tânărului profesor şi astăzi, după o sută de ani de desvoltare politică şi cultu­
italian. Am fost Ia întâia prelegere şi cel puţin doi ani. până rală şi pe o culme a vieţii noastre de Stat. ochii se întorc În­
la plecarea la studii In străinătate, regulat la toate cursu­ grijoraţi spre aceleaşi hotare. Rusia, sub orice formă dc gu­
rile. Mâ văd cu Titel Petrescu alături şi cu alţi tineri, vernământ şi oricum şi-ar boteza lăcomia de înaintare peste
► atunci in 1911 ! cari au făcut carieră didactică şi uită să se noi. e tot acolo, ca atund.
mai prezinte la astfel de sărbătoriri. Foile se Întorc apoi parcă singure. Ia vântul anilor. Iată