Page 51 - 1930-04

C R O N I C A 2 5 1

amestecat, sâ fie uşurate. Ceeace a ieşit ar trebui să ne de­ Vasilev. la fel acum. in culmea de răspundere a puterii, cu
părteze din nou. dacă „Oteţ Paisie" şi-ar fi câştigat prin cel de astă iarnă, când l-ascultam dela biuroul lui din Sofia,
purtarea de până acum dreptul să aibă o asemenea inrâu- împodobit cu cele mai frumoase pasteluri pe care le are vreo
rtre. începutul aminteşte de atitudinea, cu totul cu alt Înţe­ casă sau vreun muzeu din Bulgaria ! Şi el a fost prin Cadri-
les. a lui Brătianu şi Kogălniceanu in 1878 la anexarea Do- later şi a văzut cu ochii câ strigătele Dobrogenilor de pro­
brogei vechi, şi a lui Dobrogeanu-Gherea — un cuvânt nu­ fesie, refugiaţi, cari văd lucrurile dela o masă de redacţie şi
mai chemat sâ se rostească şi să fie ascultat, in treburi na­ uncon dela geamul unei cafenele de sub Vitoşa, n au nici
ţionale româneşti! — la lărgirea ei cu cele două judeţe ale un temeiu. Nemulţumirile şi neînţelegerile locale sunt. ca pre­
CadrilateruluL C discuţie astfel inceputâ, deşi se pare câ ar tutindeni şi aici poate ceva mai vioae. Aburul de rouă, care
vrea sâ fie urmată in alt domeniu, nu poate fi primită de se ridică deasupra ţarinelor, nu trebue insă decretat fum
niciunul dintre noi. Punerea apoi intr’o lumină sălbatică, a de pârjol sau chiar izbucnire de vulcan. Dacă dincolo spe­
vieţii materiale şi sufleteşti a Bulgarilor din România, e nu rie. dincoace pricinueşte cel puţin ridicări din umeri).
numai un neadevăr, dar o mare greşalâ. Scriitori bulgari, abia (Iată şi ziarul „Zora" din Sofia, dela 30 Maiu. care. in
au plecat dintre noi. cari n'au fost numai oaspeţii Capitalei, teţa paginilor din ..Boabe de Grâu” unde au apărut cele mai
veniţi ca să cunoască prin studiu in centrul puterii politice şi oogate şi frumoase pagini despre Bulgana culturală, vorbeşte
culturale ţara vecină, ci au Întârziat şi au lucrat prin confe­ de neindreptăţirca mea să lucrez pentru o apropiere intre
rinţe publice in limba proprie pnntre ai lor. Unde au văzut cele două ţâri. pentrucâ naş avea „mâini curate".
ei toate basmele de care e pus să povestească bunul stareţ Pe ce se rezemă o asemenea grea învinuire ?
de pe vremuri, cu frica lui Dumnezeu şi iubitor de adevăr ? Pentrucâ am scris in ace laş număr, in notiţa biografică
Cum ar trebui să judecăm noi atunci purtarea faţă de Ro­ despre Iordan Iovcov, numai lucruri adevărate, care văd câ
mânii din Bulgaria a autorităţilor şi publicului ? Ne poate nu plac unor cercuri dela Sofia. Am scris, de pildă, câ scrii­
spune vreun Bulgar, neaburit de patima patriotică, aşa cum torul bulgar e născut la Kotel şi că a venit in Cadrilater la
am avut cinstea să cunosc destui, dacă un scriitor român s’ar 5 ani. ca mai toţi locuitorii Bulgari dc-acolo de acceaş vârstă.
putea duce prin satele româneşti din judeţul Vidinului şi sâ Bulgarii au inceput să populeze regiunea mai ales prin imi­
ţie conferinţe, fără nicio piedică sau urmărire, bine primit grare după 1879. E un fapt recunoscut şi nu m'am gândit
şi Înlesnit in acţiune? lui. de autorităţi 7 Dar acolo nici car­ să-i dau o coloratură politică.
tea de biserică românească nu mai poate să intre, bănuită şi Am mai scris că această regiune dăruită nouă de istorie
confiscată ! înţelegem, deşi nu putem admite, asemenea exa­ se găseşte in pragul unor noui orientări economice, culturale
gerări. pe care le-am privit totdeauna ca fiind ale organelor şi etnografice. Nici un cuvânt nu c neîntemeiat şi cu gând
mărginite locale. Răscolirea lor şi aruncarea in obrazul ţării râu spus. Acestea sunt faptele. Fireşte că ele pot fi ascultate
in sine. ne ferim s‘o f?cem. pentrucâ ar răni şi indărji. Nu cu linişte numai dincoace de Dunăre, dar pentru aici le-am şi
mai spuiu că niciodată n'am vorbi in vreun fel care să aducă scris, unde sunt ştiute şi luate ca atare. Dincolo, unde. cu
a pretenţie teritorială. v toate câ sunt aşa. nu plac. dau naştere la asemenea izbuc­
„Oteţ Paisie", dacă vrea şi ceeace mărturiseşte, nu numai niri fără rost şi la teoria ..mâinilor curate". Mă feresc să cer­
ceeace ii va fi gândul ascuns, ar trebui să pună frână cola­ cetez ce-ar însemna aceste „mâini curate", dm punct de ve­
boratorilor prea inimoşi. Gazetele, care n'au timp totdeauna dere românesc, punct de vedere care trebue să intereseze la
să controleze şi să pătrundă miezul unei ştiri, o pot arunca Bucureşti cel puţin atât cât punctul de vedere bulgăresc.
uneori ca o bombă, dovedită curând numai o plesnitoare sau Cu toate aceste greşeli şi altele, cu continuu să cred că
un joc de artificii tricolore ; o revistă, nu. Mai ales dacă ţine ne putem înţelege şi apropia, negreşit nu apucându-ne dina­
să-şi Împlinească scopurile cele dela lumina zilei, nu ! dins chiar de părţile unde ne-am lovit şi durerea mai stâ-
(Cât de drepte şi de cuminţi sunt in schimb cuvintele de ruc. O ademenea faptă e de zgândăritori de ură nu de cău­
curând spuse ale noului ministru al agriculturii, d-1 Grigorc tători de pace şi de prietenie).

Teatru, muzică, cinematograf, radio
TREI LUNI DE UNIVERSITATE RADIO. — In ziua anul, pentrucâ mijloace practice nu se văd şi nici Universi­
de 2 Iunie s’a ţinut obişnuita adunare de incheere de an a tatea liberă nu poate lua o asemenea atitudine luptătoare,
Universităţii libere condusă de d-na Sabina Cantacuzmo. intr'un domeniu care ar abate-o dela scopurile ci propriu
Membrii ei erau profesorii şi conferenţiarii cari ii fac faima zise. Dar. intre altele, s'a amintit că această literatură işi gă­
in cap cu d-rul I. Cantacuzino. sala. rectoratul facultăţii de seşte apologia până şi la radio. Era intâia oară când marele
ştiinţe, ca o chezăşie, iar preşedinta de onoare. M. S. Re­ turn emiţător de unde vorbitoare apărea in adunare.
gina Maria. Dar el a apărut şi a doua oară, cu o observaţie originală
Adunarea s'a petrecut Intr'o dare de seamă, puţin mai să­ a M. S. Regina Maria. M. S. a fost de părere ca Univer­
racă in număr de manifestări din pricina ajutoarelor oficiale sitatea liberă sâ-şi răspândească şi prin radio conferinţele.
mai mici, primite, şi intre diferitele propuneri. Un conferen­ Generaţiile noui sunt atât de îndrăgostite de maşini încât e
ţiar a revenit la părerea de anul trecut, peste care atunci destul să le vie cuvântul, de care fug altfel, mecanizat, pen-
trebuise să se treacă, de combatere a literaturii aşa zise mo­ truca să-l asculte cu mult mai mare atenţie decât ar fi făcut
derniste. Nu sau rostit nume de oameni, ci unele de opere, pe calea obişnuită, în vechile vremi bune. Mulţi din cei de
şi nu de propunător, ci de ascultători, ceeace era un semn câ faţă erau conferenţiari ai Universităţii radio. A răspuns nu­
e Înţeles şi urmat. Propunerea se va întoarce probabil la mai Ministrul Instrucţiei amintind de programul şcolar şi de