Page 53 - 1930-04

C R O N I C A 253

altele se pregătesc. Şedinţe festive şi volume comemorative nouile generaţii, cu lozinci albe, spre ideahsri patriotice şi
au zguduit din belşug atenţia. Profesori mai mari sau mai umanitare. E ca o expunere de motive făcută de un specia­
mici. au simţit deodată aprinzându-li-se in jurul capului o list la o lege de spirit nou a educaţiei fizice. Seamănă cu un
aureolă de veneraţie şi de iubire. Şi iată ce ne spune la sfâr­ capitol care s'a rupt, ca o cracă cu prea multe poame, din
şitul intâei zile de comunicări George Vâlsan, ridicându-sc expunerea de motive a kgii învăţământului secundar, abia
simplu dela locul lui din lojă şi cerând publicului, gata de intrată in vigoare.
plecare, două clipe de bunăvoinţă. Profesorul Mehedinţi, cel Să mi se ierte că. trecând peste cartea de azi. încerc să
mai geograf dintre geografii noştri, cu care începe istoria cuprind opera întreagă a d-lui Kiriţescu. Nu e din cine ştie
geografiei universitare in România, a împlinit de curând, ce isteţime de rccezent, care ar vrea să scape astfel de pre-
fără surle şi chimbale. nici volum omagial, şaizeci de ani. cizârik aşteptate. Precizărik vor veni şi ek. Dar tocmai zi­
Congresul acesta trebuia să fie o încununare a preşedintelui lele acestea „Cartea Românească" a făcut autorului o vitrină
iui şi putea să treacă fără să se deosebească de altele. E bine bibliografică. Ispita e aproape, să deschid şi eu in aceste
că a fost ridicat, in chip de cunună simbolică, deasupra ca­ rânduri parentezâ retrospectivă.
pului încărunţit in cercetările ştiinţei şi in căutarea binelui, Intâik publicaţii sunt de şcoală, lina. cred. chiar în tovă­
încă unul din generaţia mare profesorală de şaizeci de ani. răşie cu d-l Bâznoşanu. D-l Kiriţescu Insuş ne-a fost trimis
din care fac parte. N. Iorga şi C Râdulescu-Motru şi se a- de ştiinţele naturale. Descrierea biologică, făcută adesea nu­
propie Ovid Dcnsuşianu. E universitatea eroică, aceea care mai cu un ochiu. pc când celălalt continuă să rămână la len­
a dat pc îndrumătorii In ştiinţă şi in viaţă de astăzi şi care tila microscopului, se recunoaşte lesne in atâtea pagini. Ea
se trece sub ochii noştri odată cu noi. ascultătorii ei. spre li­ are destulă siguranţă, dar şi mult static. Atunci când s'a ri­
manul liniştii. Istoria vremii, deopotrivă in domeniul studiu­ dicat mat limpede chestiunea educaţiei cetăţeneşti, dnia-sa
lui, al publicaţiilor, al conferinţelor, al literaturii de tot felul, ne-a dat cel mai bun manual. După răsboiu. când publicul
dar şi al acţiunii politice sau al năzuinţei spre înţelepciune, vrea o carte de încredere şi de preamărire a jertfelor făcute,
se va scrie in cea mai mare parte cu istoria operelor şi vieţii dnia-sa a scris Istoria marei campanii, care l-a creat scriitor
acestor universitari. încă unul s'a înşirat lângă ei. descope- popular. Când Geneva a vrut să organizeze propaganda
nndu-se astfel. Să nu pierdem prilejul să-i rostim tare nu­ păcii şi a apropierii noroadelor prin şcoală, tot d-l Kiriţescu
mele şi să-i cântăm străduinţele şi darul. Om de ştiinţă, pro­ a scos intâia lucrare in spiritul cel nou. Când educaţia fizică
fesor literat, conferenţiar, stegar din cei din urmă râmaşi ai s'a ivit ca preocupare a tuturor, dnia-sa a tipărit raportul
junimii şi mal ales om de omenie. Simion Mehedinţi stă ca o care ioi dă prilejul ac.stor rânduri. „Printre apostoli" şi
cariatidă la un colţ de templu, spre orizontul cu furtuni, şi „Porunca a zecea" sunt din alt domeniu, dar apai şi ele ca
numai cu încruntarea lui nu-l lasă să se descarce in trăsnet un răspuns la înflorirea literaturii epice. In ramura încer­
şi să nărue. De aceea, mai mult ci dureri şi cu Îndemnuri de cării critice a ieşit o broşurâ-conferinţă de aspre judecăţi a-
prooroc. Îşi ceartă vremea, ii scoate in vedere lipsurile şi supra unor scriitori şi opere. D-l Kiriţescu e un om care
chiamă pe tineri să k îndrepte. trâeşte cu vremea sa şi. intelectual. Înţelege să dea câte o
Congresul a fost bogat in comunicări ştiinţifice, cât o aso­ contribuţie la tot ce o caracterizează.
ciaţie de specialişti liberi şi nu una de profesionişti. El a în­ Cum spune şi titlul dnia-sa priveşte educaţia fizică drept
trecut cu mult adunările obişnuite ak Societăţii Române Re- parte fundamentală a educaţiei şcolare integrale. Atât ideile
gak de Geografie, de pildă, despre care n'au lipsit aprecie­ cât şi felul tratării dau vie gol la fiecare rând pc omul de
rile de mustrare ak unui membru de însemnătatea lui George şcoală şi de organizaţie supravegheată in cadre fixe. E În­
Vâlsan. Direcţia Educaţiei Poporului a crezut că nu trebue suşirea şi e şi cusurul cărţii. Ek apar din întâiul capitol. Ilu­
să lipsească şi. prin glasul meu. a arătat legăturile dintre zia sportivă, cel mai personal şi mai vioiu din toate, uver­
studiul geografiei şi turism, obiect al unuia din serviciik ei. tura la această simfonie cântată in săli de gimnastică şi sta­
şi a participat cu o comunicare despre statistica minorităţilor. dioane. in acompaniament de cadenţe de aparate de gim­
nastică sau de pocnituri neaşteptate de minge şi de prăjini.
.EDUCAŢIA FIZICĂ". — E bine că acest ..Raport pre­ Neîncrederea In sport şi in excesele lui e foate întemeiată
zentat d-lui Ministru al Instrucţiunii in Maiu 1930 *. in Iu­ din punct de vedere şcolar. El reprezintă insă spiritul nou
nie 1930 a apărut in formă de volum la ..Cartea Româ­ şi zăcământul de putere al oricărei gimnastici, carc altfel ră­
nească" (186 pag.). Mi-au trebuit trei ceasuri de lectură ne­ mâne un punct mort de program. Noi cari am trecut şi prin
întreruptă ca să-l pot citi din scoarţă in scoarţă : mă in- cntusiasmul. făcut, al oinei. prin şcoala bietului Moceanu in
doesc foarte că un ministru al instrucţiei are să aibă vre­ vechia sală de gimnastică a liceului Sf. Sa va. cari am purtat
odată atâta timp la îndemână ca s'o facă. De altminteri, au­ galoanele de fir galben şi alb ak educaţiei militare in şcoli
torul. om de spirit sau numai de practică administrativă, a şi am încercat să răsuflăm zadarnic sub disciplina unui pro­
purtat de grijă ca acest savant şi desvoltat după reguk dia­ fesor venit din sala de arme. ca Bâdcscu. ştim puţin ce în­
lectice. raport, să se inchee cu 9 concluzii, de 3 pagini, care seamnă acest lucru. Toate metodele cuminţi înşirate de d-l
cuprind atât ideik de temelie cât şi propunerile. Kiriţescu ni-au fost aplicate. Dacă am scăpat cu ceva spre
Autorul acestui raport e d-l Constantin Kiriţescu. E des­ sport şi turism, a fost numai in măsura în care ne-am liberat
tul să-i spuiu numele ca să se înţeleagă in acelaş timp că e de gimnastica. înţeleasă şi organizată fără ek şi cu „iluzia"
vorba de ceva foarte documentat, ca material, foarte afirma­ că le-ar fi superioară. Astăzi şcoala, năvălită de noua tre­
tiv. ca ton. foarte analitic, ca tratare, şi foarte obiectiv, ca buinţă. la a cărei stârnire a contribuit mai mult negativ, prin
stil. Prin urmare încă o carte optimistă, a unui om deprins, organizarea in înţeles strimt a gimnasticii, se desmeticeşte şi
prin disciplină de gândire şi de viaţă de toate zilele, să ducă vrea să intre in calea tăiată de alţii. Să nu înceapă prin a-i