Page 55 - 1930-04

•255
C R O N I C A

r

>

Foto Ju*t«r
Expoziţia cercetaţilor : Peretele fotografiilor ţi al semnalelor

care împing înainte, sigur de sine. Cercetaţii se mişcă. şi localităţi mai 'însemnate, înşirate pe linii de drumuri. In-
checrea o face capitolul câţiva oameni mari ai judeţului,
CĂLĂUZA JUDEŢULUI NEAMŢ. Preotul C Mâ- pe cari prevederea autorului îi însoţeşte cu această paranteză
tasă a scris o carte cu pricepere ţi cu iubire despre locuri (dispăruţi din viaţă). One ştie ce ihistntâţi locale sar fi
care nu c suflet de Român sâ nu-1 umple de un duios ră­ putut simţi jicnite că n'au fost înşirate lângă Vasilc Conta
sunet. Aici e Ceahlăul ţi e Bistriţa, aici c Cetatea Neam­ născut la 1846 In Ghindâoani. din tată preot: după Ion
ţului ţi sunt mănăstirile, aid sa născut ţi a copilărit Creangă. Humuleţteanul răspopit pe la laţi. dar intrat pe
Creangă. Numai unul din aceste daruri ar fi de ajuns unui uşile ei împărăteşti in istoria literaturii române ; alături de
judeţ, pentru fală ţi ispită de călători. Neamţul le-a îngră­ Alexandru Lambrior. născut in Soci la 1846 din părinţi plu­
mădit cu lăcomie pe toate ţi e astăzi cea mai puternică gari : la rând cu episcopul Melchisedec. născut la 1822 (in
prescurtare a Moldovei. ..Călăuză" greşit trecut 1882) In Gârcina : In şir cu Lascar
Călăuza e cel mai bun tovarâţ pc drumurile ţi printre Catargiu născut la 1823 in Dobreni Negreşti: cu Vasile
oamenii locului. Singura ci vină. dacă are vreuna, e că a (Alexandrescu) Ureche dela Piatră! Gândiţi-vă că Alecu
vrut să cuprindă tot. Din această pridnă unele părţi au Russo a fost magistrat Ia Piatra, că G. Asache a înfiinţat
trebuit să fie tratate prea sumar, dacă nu in sine. In pro­ o fabrică de hârtie la Petro Da va (Peste Vale) : că insuş
porţie cu cele care au lungimea cuvenită. O asemenea carte Caragiale. fost revizor şcolar al judeţului, ţi-a cules atâtea
nu poate să ia înfăţişarea unei monografii-lexicon a regiunii, din trăsăturile Scrisorii pierdute de aid: că Hogaş, care are
ci să se păstreze in margini pitoreşti, ţi turistice. Altminteri toţi munţii Neamţului ca monument funerar, e îngropat Ia
se restrânge la generalităţi, la reproduceri, compilaţii ţi Piatra, ca ţi Aurel Bâcşu. pierdut prea de timpuriu.
rezumate. „Călăuza" judeţului Neamţ ? una din cărţile deschiză­
Partea intâia dă priviri generale despre pământ, istorie, toare de tară. Cu ea in mână. atât locurile cât ţi oamenii,
stare economică ţi culturală de azi. drumuri vechi ţi noul. de odinioară ţi de astăzi, colonizarea ardeleană din veacul
Dar amănuntul geologic e mai puţin Înţeles ţi băgat de al optsprezecelea ca ţi manie fierâstrae ale Tarcăului. Icoana,
seamă de călător, decât amănuntul biologic. De zona crista- aproape neagră, făcătoare de minuni a Maidi Preciste.
lino-mezozotcâ. de zona Fliţului. de zona miocenă sub-car­ dela Neamfu. dăruită de împăratul Paleologu. ca ţi ţesâtoriile
patică, de Sarmafian c vorba, dar de florile bogate ţi de dela Buhuş ne sunt infelese şi la îndemână. Toată lauda se
fiarele desiţului ţi de păsăretul văzduhului, foarte puţin. cuvine cui a ştiut să facă o asemenea minunată ispravă, de
Nu le putem găsi decât pe alocuri ţi puţin, la statistica eco­ pe urma căreia Neamtu se simte luminat in adâncuri, ca o
nomică. Şi doar Sadoveanu a scris două volume de vână­ vale peste care urcă soarele.
toare din Neamfu ! Mi se pare că ţi vestitul cocoţ sălbatic
tot aici a fost împuşcat. VOGEI.PARAD1ES. — Intr'o zi am fost chemat la un
La partea a doua intărzie mai mult condeiul părintelui. cinematograf din oraş. la o oră de dimineaţă, ca să văd nişte
Ea dă desluşiri vechi şi de azi. despre oraşe, monumente Tilme din Deltă ale Ufei. Erau numai 40. 50 de privitori, mai