Page 56 - 1930-04

« 6 B O A B E D E G R Â U

Lopâtar în Zbor

mult profesori, ţi câteva fete in uniformă. Astăzi mi se În­ unei frumuseţi rămasă necunoscută sau neînţeleasă celor mai
torc uimirea şi bucuria de-atunci, întorcând încet foile a- mulţi dintre noi. Peisagii de dimineaţă şi de seară din Baltă,
ccstei cârţi-album a d-lui H. A. Bcrnatzik. „Raiul păsărilor". plutirea prin pârtiile de verdeaţă, oamenii ciudaţi, toată lu­
A ieşit in seria „Cărţilor Atlantis" şi are unele din cele mai mea aparte de-acolo. sunt prinse cu o încântare molipsitoare.
frumoase reproduceri fotografice pe care le-am văzut. Cei cari ştim despre ce vorbeşte, urmărim izvorul acestei
Cred. că autorul a întovărăşit expediţia de cinematogra­ izbucniri şi-l recunoaştem. Ne simţim alături de drumeţul
fiere a Dunărei nmâneşti şi mai ales a Bălţii şi a Deltei, de-o vară. Suntem năpădiţi de un dor de ducă asemenea cu
care trebuia să inchee filmul acestui mare fluviu european, al lui. Şi toate aceste desfătări sunt aici aproape, ascunse
dela izvoare până la vărsare, dela Pădurea Neagră până la in clocotul apei şi după perdeaua sălciilor şi a trestiilor!
Karamurat. Ncuâ nu ni s'a arătat la Bucureşti decât opt. Puţini le bănue. mai puţini indrâsnesc să se încredinţeze lun­
zece episoade din viaţa bălţii, mai cu seamă zbor de păsări trilor ascuţite, repezi şi tăcute. Tara c mult mai bogată de­
şi desişuri de papură. Ceeacc tremura de spaima ochiului la cât ne-o Închipuim. Ceeace arată, in neîntrecute fotografii
pândă bănuit şi desfăcea aripi albastre peste adâncuri, aici „Raiul Păsărilor'', c o rezervă nccheltuită de frumuseţi, care
s»â. in foile mari. prins pentru totdeauna de puterea magică aşteaptă.
i camerei obscure. D-l Bcrnatzik. autorul, povesteşte, ca
nişte fapte de adevărată expediţie, in care trebuiau încordate ROMÂNIA DELA MUNTE LA MARE. (Va ieşi in
toate isteţimile, cum a putut Înşela paza atâtor zburătoare de curând la Chicago un fel de călăuză a României pentru ţă­
singurătate ca să le surprindă In cele mai tainice acte ale rile anglosaxone. cu contribuţii asupra domeniilor însemnate
vieţii. Spănzurări pe scări de curpeni deasupra bărcii clăti­ de viaţă românească, legată mai ales de turism, scrise de
nate de ape. înaintări inot cu un cuţit in dinţi, toate şirete­ specialişti români. Iată începutul unei asemenea contribuţii,
niile şi toate isprăvile unui sălbatic, inlrăţit cu elementele pentru o părere asupra documentului şi a tonului).
In puţinul timp cât a stat intre noi. autorul acestei cărţi Drumeţul care. privind harta Europei, sar Întreba spre ce
n's cercetat numai obiectul pentru care venise, cu o sârguin- ţară să se îndrepte ca să aibă senzaţii noui. să ia cu încre­
ţă *ntr adevăr germanică, dar s'a deprins cu locurile şi cu dere drumul României.
oamenii, până la iubire. Cum zugrăveşte frumuseţea Bălţii, Cadrul geografic e din cele mai felurite. Aici îşi desple­
cum plânge lipsa de pricepere şi de simţ a vânătorilor por­ teşte Dunărea. înainte să se verse, cele trei guri. intr'o deltă
niţi pe distrugere, cum se sileşte să înţeleagă pe oameni şi de o măreţie sălbatică, fără pereche in continentul nostru.
sâ-i apere mai ales de ponosul lenei şi al mulţumirii cu prea Carpaţii. cari ţin ca o şiră a spinării tot pământul româ­
puţin! Am fost de-atâtea ori ocăriţi de oaspeţii Întâmplării nesc. se înalţă uneori in masive de aceeaş înălţime de peste
pentru purtarea noastră faţă de minorităţi. Încât fac de două 2500 de metri pe zeci de kilometri. Stepa are Întinderi şi sin­
ori bine constatările in treacăt, dar pătrunzătoare, ale ace­ gurătăţi. pe care numai Rusia le mai arată. Malul mării,
stui fotograf de ouă de păsări şi de zbor de lopătari. 11 o- se întinde, dela ţărmul jos cu lacuri bogate in peşte, pănă la
presc. fireşte, mai stăruite- Germanii. Ii găseşte destul de bine coasta înaltă acoperită de migdali şi cu căderi spumegate,
reprezentaţi in Parlament şi cu altă conştiinţă şi alt rost in dela 30 şi 50 de metri, de apă dulce.
Stat decât Şvabii, aproape egali in număr, ai Ungariei, cari Cadrul cultural e deopotrivă de rar. Pe pământul acesta
sunt umiliţi. împuţinaţi şi porniţi spre o crescândă desnaţio- de trecere s'au întâlnit popoarele şi civilizaţiile. In stratul
oaiizare. Dar ceeace râmâr.e minunat şi o operă pentru care din mijloc. In ceeace se obişnueşte să se cheme Vechiul Re­
trebue să-i fim recunoscători d-lui Reraatzik, afară de a- gat. cultura românească s'a desvoltat in libertate şi a creat
rcastâ mică excursie politică, e marea Înţelegere înaintea forme caracteristice. Istoria a fost aici mai puţin vitregă