Page 60 - 1930-04
P. 60

260                                B O A B E  D E  G R Â U

        cialişti  ui  mişcării:  c)  să  organizeze  conferinţe  cu  subiecte   tăţile  particulare.  Intre  autorităţile  locale,  care  desvoltâ  o
        In  legăttură  cu  educaţia  adulţilor.  Secţia  a  organizat  in   asemenea  activitate  trebuc  amintite  oraşele  Varşovia,  Lodz,
        1923  un  centru  ştiinţific  de  educaţia  adulţilor  cu  5.020  de   Sosnowiec şi districtele Bedzin, Lodz. Garwalin şi Lukow.
        cărţi  poloneze  şi  străine  şi  cu  32  de  periodice  poloneze  şi   III.   SOCIETĂŢI  PARTICULARE.  —  Intre  societăţile
        străine.  Existenţa  acestui  centru  ştiinţific  face  cu  putinţă  cer­  care  au  ca  obiect  educaţia  poporului  se  pot  deosebi  şase
        cetările  in  toate  ramurile  educaţiei  nost-şcolare.  Activitatea   tipuri:  1.  Societăţi  centralizate  cu  scopuri  speciale.  Orga­
        secţiei  c  in  legătură  cu  aceea  a  diferitelor  autorităţi  din   nizaţii  specializate  in  vreo  ramură  a  educaţiei  adulţilor.  Di
        districtele  şcolare.  Funcţionari  speciali  ai  educaţiei  post-   obiceiu  fac  cercetări  ştiinţifice.  îndeplinind  in  acelaş  timp
        şcolarc  sunt  alipiţi  pe  lângă  ele.  2.  Secţia  asistenţei  publice   şi  rostul  de  organe  consultative.  Ele  sunt  de  cele  mal  multe
        a  Ministerului  Muncii  şi  Binelui  Social.  Acţiunea  preventivă   ori  uniuni  de  oameni  de  cultură  numărând  dela  câţiva  pană
        a  acestei  secţii  se  exercită  in  sprijinirea  cu  subvenţii  a  socie­  la  mai  multe  sute  de  membri.  Din  acest  grup  fac  parte:  a)
        tăţilor  care  au  ca  scop  ridicarea  stării  economice  şi  cultu­  Institutul  de  Educaţia  Adulţilor,  specializat  in  educaţia
        rale  a  claselor  muncitoreşti,  şi  in  deosebi  pentru  pregătirea   poporului  sistematică  ;  b)  Uniunea  teatrelor  populare,  ca
        organizatorilor  de  tabere  de  sărbătoare,  de  loturi  de  grădini,   un  centru  dt  instrucţie  pentru  societăţile  dramatice  ale  ţă­
        de  cluburi  muncito­                                                          rii  :  c)  Secţia  intre-
        reşti  şi  case  ale  po­                                                      buinţăm  timpului  liber
        porului.  Secţia  pregă­                                                       a  Institutului  de  Eco­
                                             zofJa rogoszowna.
        teşte  in  fiecare  an  un                                                     nomie  Socială  :  d)  So­
        număr  de  specialişti                                                         cietatea  poloneză  pen­
        pentru  educaţia  so­                                                          tru  cunoaşterea  pa­
        cială a lucrătorilor. 3.                                                       triei  :  e)  Universitatea
        Secţia  educaţiei  agri­                                                       prin   corespondenţă
        cole   din   Ministerul                                                        pentru  toţi;  f)  Uniu­
        Agriculturii.  Acţiunea                                                        nea  bibliotecarilor  po­
        secţiei  se  exercită  in                                                      lonezi.   2.   Societăţi
        acordarea   de   sub­                                                          generale   de   educaţie.
        venţii  instituţiilor  a-                                                      Organizaţiile  de  edu­
        gricolc  locale  care  in-                                                     caţie  indeletnicindu-se
        drumează  educaţia  a-                                                         cu  diferite  forme  ale
        dulţilor  in  agricultură,                                                     aducaţiei a d u l ţ i l o r
        in  sprijinirea  mişcării                                                      (cursuri   de   aldulţi.
         printre  tineretul  rural,                                                    biblioteci,  case  ale  po­
        in  ajutorul  material                                                         porului)  şi  care  lu­
        şcolilor  agricole  înce­                                                      crează  in  diferite  părţi
         pătoare  şi  în  controlul                                                    ale  ţării.  Ele  au  adesea
         activităţii  lor.  4.  -Sec­                                                  mai multe mii de mem­
         ţia  şcolarâ  din  Mini­  « n e ©  s 2zm ilikh                                bri.  Principalele  socie­
         sterul  de  Răsboiu.  Po­                                                     tăţi  de  această  cate­
         trivit  legii  dela  21  Iu­  ©               TP M ILK I                      gorie  sunt:  a)  Asocia­
         lie 1919. ..Despre edu­  ^ ^ *3* m                     • . WtomS 1            ţia  bibliotecilor  popu­
         caţia  generală  in  ar­                                                      lare.  43.000  membri:
         mata  poloneză,  secţia                                                       Polska  Macierz  Szkol-
         şcolară organizează un                                                        na.  34.576  membri:  c)
                                     Copcrii dc carie de copii poloneză (colorată)
         învăţământ  sistematic                                                        Asociaţia  şcolilor  popu
         printre  soldaţii  analfabeţi  şi  semi-analfabeţi.  Învăţământul  e   lare.  24.965  membri:  d)  Asociaţia  universităţilor  muncitoreşti,
        dat  de  oameni  pregătiţi.  O  mare  stăruinţă  se  pune  in  deschi­  cam  10.000  membri  :  e)  Asociaţia  ucrainiană  de  educaţie
         derea  de’biblioteci  de  regimente  sau  batalioane  şi  in  Înfiin­  Prosvita.  13.000  membri:  f)  Asociaţia  şcolilor  Ruşilor  Albi.
         ţarea de centre culturale pentru soldaţi.        10.548  membri  :  g)  Uniunea  şcolilor  evreeşti.  35.000  mem­
          II.   AUTORITĂŢI  LOCALE.  —  Legătura  intre  autori­  bri  :  h)  Tineretul  c  grupat  mai  cu  seamă  în...  a)  Uniunea
         tăţile  locale  şi  educaţia  post-şcolară  n  a  fost  încă  regulari­  tinerimii  săteşti  in  Varşovia  (cam  50.000  membri)  şi  Uniu­
         zată.  De  obiceiu  se  întâlnesc  trei  categorii  de  activităţi:  a)   nea  tinerimii  săteşti  in  Cracovia  (45.000  membri)  ;  b)  Uniu­
         autorităţile  locale  dau  subvenţii  instituţiilor  sociale  care  fac   nea  tinerimii  poloneze  (130.444  membri)  :  c)  Societatea
         educaţia adulţilor in limitele districtului sau centralelor lor.  ucrainiană  Luh  (cam  20.000  membri).  3.  Secţii  de  educaţie
         b)  Autorităţile  locale  întreţin  funcţionari  ai  educaţiei  adul­  ale  organizaţiilor  industriale  sau  altele,  cooperative,  sindi­
         ţilor  cari  dau  îndrumări  in  propriile  lor  aşezăminte  de  edu­  cate,  uniuni  agricole,  uniuni  de  învăţători.  O  activitate  deo­
         caţie  a  poporului.  In  cazul  acesta  educaţia  poporului  e  or­  sebită  desfăşură  :  a)  Secţia  educaţiei  post-şcolare  a  uniunii
         ganizată  de  un  funcţionar  anume  sau.  când  acţiunea  e  mai   învăţătorilor  polonezi  de  şcoli  primare  (38.646  membri  ):  b)
         desvoltată,  de  un  comitet  al  educaţiei  post-şcolare.  in  care   Secţia  de  educaţie  a  Uniunii  Societăţilor  coperative  (cu
         sunt  reprezentate  autorităţile  locale,  şcolile  primare  şi  socie­  424.473 membri, dintre cari 50 Ia sută lucrători. 29 mici
   55   56   57   58   59   60   61   62   63