Page 12 - 1930-5

Vălenii de Munte. Casa Iorga (D<»n d* tj*n» BiIUk»)

Vălenii de Munte centru de cultură naţională

Cine vine pentru întâia oară la cursurile de vară vălue la fie ce pas şi pe care mila acestui exponent
de la Vălenii de Munte se întreabă dacă nu cumva desăvârşit al suîleiului românesc să caute să o sal­
acest mic orăşel de provincie va fi fost ales de pro­ veze şi să ne-o păstreze in lucruri ca şi in suflete,
fesorul N. iorga anume pentru a pune la încercare pentru ca ea să fie obârşia şi materia unei culturi
dorul şi râvna de lumină a celor ce se adună in noui, dar totuşi specific româneşti.
jurul său să-i asculte cuvântul. Şi în adevăr, de când s au inceput cursurile la
In adevăr, ca să mergi la Vălenii de Munte tre­ Văleni multe lucruri, care s ar fi risipit şi s ar fi
buie să te abaţi din drum şi. intr'un tren. care ruinat, şi-au păstrat fiinţa devenind simbolul şi in-
merge ca o căruţă obişnuită, să pierzi ceasuri ca drumătorul unei culturi care vrea să se păstreze
să parcurgi o distanţă ridiculă pentru viteza mij­ românească, ori cât de nouă şi de occidentală ar fi
loacelor de transport de azi. prin problemele şi metodele ei de creaţie. Iar mulţi
Viaţa de toate zilele este acolo o problemă a- din cei ce au venit la Vălenii de Munte, cari. deşi
proape insolubilă pentru cel ce pică din altă parte aveau ochi. nu ştiau să vadă, au învăţat să desco­
şi o întreprindere eroică pentru cea care s a devotat pere sub banalul şi monotonia târguşorului. pece­
şi se devotează, să facă o cantină pentru oaspeţii tea unei vechi şi autentice culturi româneşti şi au
cursurilor de vară. d-na E. Popescu, soţia preotu­ înţeles de ce a poposit aci îndrumătorul conştiinţei
lui. profesor universitar Niculae Popescu. noastre naţionale, de ce s’a creiat aci o cetate de
Iar pentru ccl ce nu ştie privi lucrurile rămâne o lumină, care a strălucit cu perseverenţă din anul
enigmă de ce acest orăşel prăfos. al cărui pitoresc 1908 şi până azi.
nu taie răsuflarea admiratorilor, a fost ales ca loc Activitatea culturală a Vălenilor de Munte a
de descălecare culturală de către D-l N. Iorga şi început, după tradiţia vechilor cărturari, cu înfiin­
a devenit focarul de lumină din vremurile de azi. ţarea unei tipografii. în care s au scos de sub teasc
..Mila de lucruri şi ..mila de oameni”, mărtu­ vechi şi uitate opere de literatură românească, din
riseşte însuşi profesorul, m au făcut să poposesc care multe au luat drumul Ardealului.
şi să mă aşez aci........ Datina veche a rămas neschim­ S'a afirmat prin aceasta in chip concret şi prac­
bată. şi. uitând gara sură roşie, unde n a început tic importanţa cărţii în propaganda culturală. A
încă viaţa cea nouă. ţi se pare că te-ai strămutat dat apoi pilda sfinţeniei cu care trebuesc păstrate
de o dată în vremile de acum cincizeci, o sută de şi îngrijite lucrurile vechi in care trăeşte sufletul
ani”. In aceste vremi ar fi voit să înceapă cultura naţiei, aşezându-se el singur într una din acele
românească profesorul şi. dacă nu se poate întoarce „bune case paşnice sub coperişurile ţuguiate de
cursul veacului, cel puţin să se găsească un colţ de şindrilă neagră ce nu poate putrezi”, pe care a păs­
ţară in care s’a păstrat „iubirea, respectul pentru trat-o în frumuseţa unică a arhitecturii sale, dând
datină”, un colţ în care această datină să se dez- în acelaş timp pilda unei gospodării desăvârşit or-