Page 13 - 1930-5

IZABELA SADOVEANU: VĂLENII DE MUNTE ' 273

Teleajenul la Vâlcni (malul stâny)

ganizate. cu ajutorul aceleia pe care istoria o va G. Murgoci: Geografia României.
aşeza alături de apostolul culturii noastre româ­ N. Dobrescu. Istoria bisericii româneşti.
neşti. ca pe una ce i-a fost în adevăr tovarăşa de Şt. Bogdan. Economia naţională românească.
muncă şi de viaţă, după datina creştină şi patriar­ V. Bogrea. Istoria literaturilor moderne.
hală a neamului. Al. Lapedatu. Din Istoria Românilor.
Apoi a organizat în 1908. Universitatea populară Numărul autorilor era foarte restrâns, lipsind
din Vălenii de Munte, sub modestul nume de maf ales cei de peste notare cari erau foarte puţini,
..cursuri de vară", lucru nou şi necunoscut în acele de şi cursurile au fost organizate mai ales în vede­
vremuri în ţara noastră. Aceste cursuri erau menite rea lor. Cu toată stânjenirea întâlnită la autorităţi
nu numai a creia un focar de lumină, ci şi a fi un şi modestia acestui început, cursurile continuă in
loc de întâlnire, de colaborare, de cunoaştere şi 1909 de la 1 Iulie la 15 August, cu program mai
preţuire intre ei. a fruntaşilor culturali din micul variat şi un număr simţitor mai marc de auditori. La
regât românesc şi cu aceia din Bucovina şi Ardeal. vorbitorii din anul precedent se mai adaugă :
Spre Basarabia nu ni era îngăduit încă să privim. A. C. Cuza. Economia Naţională.
Au fost aceste cursuri din Vălenii de Munte o Dr. Manicatidi. Sănătatea poporului român.
bună şcoală pentru luptătorii naţionalişti de din­ Dr. Şumuleanu. Vinuri, miere.
colo de hotare, un prilej de reîmprospătare a cul­ M. Paşcanu. Vechea viaţă municipală româ­
turii naţionale la izvor şi reinviorare a forţelor, nească şi instituţiile ei de drept.
căruia i se datorează in mare parte vigoarea nouii V. Mihălcescu. Rostul Românilor in Istoria Uni­
renaşteri naţionale şi culturale din vremea imediat versală.
înainte de războiu a Ardealului. I. Răducanti. Cooperaţia în viaţa economică ro­
Răspunzând apelului răposatului publicist şi pro­ mânească.
fesor bucovinean. G. Tofan. D-l Iorga înfiin­ D. N. Ciotori. Gimnastică suedeză.
ţează primul curs de vară la Vălenii de Munte în C. Zagoriţ. Despre tactica naţională.
1908. de la 1 Iulie la 1 Septembrie. Nu au fost Cursurile au continuat apoi întrunind un număr
decât sase vorbitori : din ce in ce mai mare de ascultători şi printre vor­
N. Iorga : Istoria Românilor şi istoria literaturii bitori. oameni din ce în ce mai distinşi în cultura
româneşti. şi intelectualitatea românească, printre cari : V.