Page 15 - 1930-5
P. 15

IZABELA SADOVfcANU: VĂLENII DE MUNTE                               275








































                                     întâiul local al Universităţii de varâ (Şcoala primarâ)
             5.  Mândrescu.  Influenţa  germană  asupra  litera­  lului  de  a  se  trata  problemele  pe  deoparte,  iar  pe
           turii noastre.                                   de  alta  urmărind  a  deveni,  prin  colaborarea  mino­
             C. Moisil. Monetele antice în România.         rităţilor  etnice,  un  adevărat  centru  de  unificare  a
             Penele Papahagi. Din viaţa Aromânilor.         culturii naţionale.
              V. Părvan. Civilizaţii italice.                 In  vederea  acestui  scop  pe  lângă  preţiosul
             Popovici  Lupa.  Din  economia  noastră  agricolă.   concurs  pe  care  l-au  dat  intelectualii  cei  mai  de
            Despre asistenţa publică.                       preţ  ca  un  Pompeiu.  un  Taşcă.  un  Guşti,  un  Bo-
             /.  Răducanu.  Ficţiuni  şi  realităţi  în  viaţa  noas­  grea.  etc.,  s’au  invitat  profesori  şi  învăţaţi  Saşi  şi
           tră economică.                                   Unguri,  cari  au  ţinut  prelegeri.  în  româneşte  de
              C. Şumuleanu. Politica socială. Vinurile noastre.  cele  mai  multe  ori.  asupra  culturii  şi  literaturii  lor
              H. Stahl. Cum se vorbeşte.                    naţionale,  apoi  s'au  înfiinţat  cursuri  de  limba  ro­
              /. Ursu. Cauzele măririi şi scăderii noastre.  mână  pentru  minoritari.  Unele  din  aceste  prelegeri
              Pe  lângă  cursuri  au  fost  festivale  literare  cu  ar­  ale  minoritarilor  au  fost  de  un  nivel  şi  de  o  ţinută
            tişti  de  valoare  şi  un  concurs  de  costume  naţionale   literară  şi  ştiinţifică  ce  au  smuls  admiraţia  necon­
            la care sau decernat premii.                    diţionată  a  auditorului.  Astfel  au  fost:  acelea  ale
              Dar  după  această  strălucitoare  sesiune  de  cursuri,   filo  românului  Arpad  Bitay.  asupra  literaturii  ma­
           în  anii  grei  de  turburări.  pregătiri  de  războiu  şi   ghiare.  şi  ale  învăţatului  cu  renume  european,  pas­
            războiu în curs, nu se mai ţin prelegeri regulat.  torul Dr. Victor Roth. din Sebeşul Săsesc.
              După  războiu  Universitatea  populară  îşi  redes­  Despre  impresia  făcută  asupra  minoritarilor  cari
           chide  activitatea  în  1921.  de  şi  cu  multe  lipsuri  în   au  luat  parte  la  aceste  cursuri  din  Vălenii  de
           organizarea  ei.  care  avea  acum  de  deslegat  şi  difi­  Munte,  sunt  o  dovadă  convingătoare  următoarele
           cultăţi  economice.  Dar  dacă  prelegerile  au  fost   rânduri  dintr’o  scrisoare  a  D-lui  Francisc  Bathori.
            puţine  şi  auditorul  restrâns.  în  schimb  ele  au  avut  o   profesor  la  şcoala  comercială  superioară  din  Ora-
            deosebită  strălucire  prin  conferinţele  ţinute  de   dia Mare :
           Take  Ionescu  şi  învăţătorii  străini  E.  de  Martonne.   ..Eu  nu  voiu  uita  niciodată  zilele  plăcute  şi  ins­
            Dr.  Wright.  Dr.  Chapman.  Prof.  Craigle.  Pierre   tructive  pe  care  le-am  petrecut  la  Universitatea
            Fromont şi Dr. Gaster.                          Populară.  Noi  Ungurii  —  cari  am  luat  parte  la
              Din  1922  însă  cursurile  se  reorganizează  com­  conferinţe  —  vom  păstra  totdeauna  în  amintirea
            plect  tinzând  a  da  un  riguros  caracter  ştiinţific  fe­  noastră  nu  numai  cunoştinţele  cu  folos  ce  ara  căpă­
   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20