Page 15 - 1930-5
P. 15
IZABELA SADOVfcANU: VĂLENII DE MUNTE 275
întâiul local al Universităţii de varâ (Şcoala primarâ)
5. Mândrescu. Influenţa germană asupra litera lului de a se trata problemele pe deoparte, iar pe
turii noastre. de alta urmărind a deveni, prin colaborarea mino
C. Moisil. Monetele antice în România. rităţilor etnice, un adevărat centru de unificare a
Penele Papahagi. Din viaţa Aromânilor. culturii naţionale.
V. Părvan. Civilizaţii italice. In vederea acestui scop pe lângă preţiosul
Popovici Lupa. Din economia noastră agricolă. concurs pe care l-au dat intelectualii cei mai de
Despre asistenţa publică. preţ ca un Pompeiu. un Taşcă. un Guşti, un Bo-
/. Răducanu. Ficţiuni şi realităţi în viaţa noas grea. etc., s’au invitat profesori şi învăţaţi Saşi şi
tră economică. Unguri, cari au ţinut prelegeri. în româneşte de
C. Şumuleanu. Politica socială. Vinurile noastre. cele mai multe ori. asupra culturii şi literaturii lor
H. Stahl. Cum se vorbeşte. naţionale, apoi s'au înfiinţat cursuri de limba ro
/. Ursu. Cauzele măririi şi scăderii noastre. mână pentru minoritari. Unele din aceste prelegeri
Pe lângă cursuri au fost festivale literare cu ar ale minoritarilor au fost de un nivel şi de o ţinută
tişti de valoare şi un concurs de costume naţionale literară şi ştiinţifică ce au smuls admiraţia necon
la care sau decernat premii. diţionată a auditorului. Astfel au fost: acelea ale
Dar după această strălucitoare sesiune de cursuri, filo românului Arpad Bitay. asupra literaturii ma
în anii grei de turburări. pregătiri de războiu şi ghiare. şi ale învăţatului cu renume european, pas
războiu în curs, nu se mai ţin prelegeri regulat. torul Dr. Victor Roth. din Sebeşul Săsesc.
După războiu Universitatea populară îşi redes Despre impresia făcută asupra minoritarilor cari
chide activitatea în 1921. de şi cu multe lipsuri în au luat parte la aceste cursuri din Vălenii de
organizarea ei. care avea acum de deslegat şi difi Munte, sunt o dovadă convingătoare următoarele
cultăţi economice. Dar dacă prelegerile au fost rânduri dintr’o scrisoare a D-lui Francisc Bathori.
puţine şi auditorul restrâns. în schimb ele au avut o profesor la şcoala comercială superioară din Ora-
deosebită strălucire prin conferinţele ţinute de dia Mare :
Take Ionescu şi învăţătorii străini E. de Martonne. ..Eu nu voiu uita niciodată zilele plăcute şi ins
Dr. Wright. Dr. Chapman. Prof. Craigle. Pierre tructive pe care le-am petrecut la Universitatea
Fromont şi Dr. Gaster. Populară. Noi Ungurii — cari am luat parte la
Din 1922 însă cursurile se reorganizează com conferinţe — vom păstra totdeauna în amintirea
plect tinzând a da un riguros caracter ştiinţific fe noastră nu numai cunoştinţele cu folos ce ara căpă