Page 20 - 1930-5

2 8 0 B O A B E D E G R Â U

fuzii acolo unde trebue sâ fie însuşirea clară şi în­ ferinţe. dar mi se pare că niciodată nu l-am simţit
treagă a materiilor bune de ştiut, s ar reda impre­ mai desăvârşit de cât in aceste cursuri ţinute in
siile asupra literaturilor în scris, istoria asupra ur­ faţa umilelor s?le eleve dela Văleni.
melor trecutului, geografia şi geologia asupra scoar­ Atmosfera morală se resimte imediat de in­
ţei pământului, ştiinţele naturale asupra naturii'*. fluenţa aceasta superioară, şi se realizează odată
Deci o şcoală fără pregătire profesională, o etapă cu formarea lor intelectuală. De şapte ani de zile
intre grozavul măcinat al puterilor elevelor din constatăm cu uimire această miraculoasă transfor­
şcoalele secundare. în care să se oprească o clipă mare a elevelor stângace, dezorientate in faţa ştiin­
spre a se reculege şi a încerca să închege o sinteză ţei ca şi în faţa vieţii pe care ni le trimite şcoala.
a cunoştinţelor Ele se dezghiaţâ.
fragmentare că­ se însufleţesc. în­
pătate în şcoală, cep a trăi şi atât
realizate ca răs­ purtarea lor cu
punsuri la proble­ superiorii, cu e-
mele puse de galii şi cu infe­
ştiinţa şi con­ riorii. cât şi ţinuta
ştiinţa modernă. exterioară, atitu
Apoi căpăta dinea lor. devine
rea unei metode alta. Ele capătă
sistematice de lu­ conştiinţă de ele
cru personal. E- şi de legătura lor
levele şcolii de cu lumea, capătă
misionare ascultă o disciplină inte­
expunerea şi dis­ lectuală şi morală
cuţia probleme­ şi se simt atât de
lor puse de spe­ fericite in cât du­
cialişti şi perso­ pă cum se expri­
nalităţi marcante mă una dintre ele
in toate direcţiu­ ..au credinţa că
nile, scot note. abia acum au de­
redactează dună scoperit lumea".
aceste note cele Ce devin ace-
ascultate, aooi a- ;e misionare după
profundează che­ ce părăsesc şcoa­
stiunea după o la ? Multe dintre
bibliografie apro­ ele se întorc în
piată. scot fişe şi umilul post de tv
discută cu pro­ văţătoare d i n-
punătorul dacă t r'u n sat pier­
mai vine pe acolo dut in intunere-
sau eventual cu cul vieţii noastre
alţi profesori si de la ţară. Acolo,
mai ales cu însuşi ca orice pionier
directorul lor de singur, se isto­
conştiinţă, profe­ vesc in lupta pen­
sorul Iorga. tru a creia o
Două luni Ia scoală omenească
începutul fiecărui Pilncip». Elena. J.na *i d-l N. Io(«a intr* «levaIc »<oa!ci d» mulonarc I* 5 Aofuft 1919 şi a aprinde o fă-
a n profesorul clioară în viata
Iorga ia contact zilnic cu elevele prin expuneri ma­ satului. Luptă cu deznădejde, fac apel la şcoală şi la
gistrale asupra problemelor istoriei universale, ale ..Profesorul lor” să capete cărţi şi ajutor ca să-şi
literaturii universale, ale istoriei şi literaturii româ­ îndeplinească menirea. Arhiva şcolii de misionare
neşti. El răstoarnă toate prejudecăţile şi concep­ cuprinde documente de o preţioasă mărturie asupra
ţiile false, trăind toate problemele care şi le pune nevoilor de cultură ale poporului nostru de la ţară
cultura modernă, făcând sâ reiasă ca într'o mare şi a greutăţilor de lucru. Din ele ar putea să ia
frescă sinteza civilizaţiei omeneşti intr'un tot măreţ multe îndrumări cei cari în direcţia culturii poporu­
şi viu. în care epizode şi figuri pline de relief şi de lui caută drumul şi energiile ce trebuesc legate
culoare, ilustrează strălucit expunerea aceasta. Am pentru realizarea menirii ce şi-o atribuie.
ascultât pe profesorul iorga de când era pe ijăncde Ele învaţă în şcoala de misionar din orice -pas
Universităţii de la Iaşi, în diferite cursuri şi con­ al vieţii lor să descopere urmele cultutrii vechi stră­