Page 21 - 1930-5

IZABELA SADOVEANU: VĂLENII DE MUNTE 381

moşeşti, să le puie în valoare, să le scoată în lu­ privi ca o obligaţie necesară, datoria lor de a lucra,
mina conştiinţei săteanului şi să clădească cu ele şi cum au văzut şi au învăţat în şcoala aceasta, pentru
pe temelia lor orice pas in spre cultura şi civilizaţia răspândirea luminii pretutindeni şi mai ales in sa­
lumii. Ştiu descoperi urmele in clădiri. în aspecte, tele noastre.
in biserici, in unelte de gospodărie, ştiu preţui da­ învaţă a trăi unele cu altele nu in turmă şi sub
tinile şi strânge folklorul. ştiu să cunoască portul presiunea unei discipline exterioare, ci in colecti­
naţional autentic de cel falsificat şi stricat, ştiu să vitate de oameni liberi, cari trebuie să se respecte
se uite şi să vadă in jurul lor. uitând pare-se tot unul pe altul, să se îngăduie şi să se ajute. De sigur
ce au învăţat din cărţi, de şi se folosesc la fiece multă vreme există ciocniri şi frecături, dar încetul
pas de învăţătură. cu încetul armonia se realizează şi într’o bună zi
Minoritarele, care sunt in genere sase. vin pline atmosfera este desăvârşită. Şcoala de misionare
de rezervă, de oarecare resentiment şi neîncredere. este o comoară de experienţe psihice şi pedagogice,
Nu vor să vorbească româneşte de şi pentru aceasta pe care dacă le-ar cunoaşte educâtorii noştri ar
au venit aci. nu vor să ia parte la cântecele şi dan- scoate multe îndrumări şi învăţăminte pentru şcoala
ţurile româneşti. Nimeni nu le impune, nimeni nu românească.
le bănuieşte nimic, dar toate româncele se arată După o experienţă de 7 ani ar fi foarte intere­
curioase de danţurile şi costumele naţionale, ale sant de făcut o statistică, urmărind ce a devenit şi
minoritarelor, pe care le învaţă şi le încearcă. Toate ce a realizat fiecare din aceste misionare.
Româncele caută să înveţe germana. Rezultatul : la In legătură cu aceiaşi idee mare care-1 urmăreşte,
prima şezătoare fetele sase cântă şi danţează în ideia de a realiza pe cale culturală unitatea sufle­
costume româneşti, cântece* şi danţuri româneşti, tească a României Mari. compromisă de adminis­
fericite că au totuşi în program şi numere pur să­ traţia şi politica noastră imprudentă. D-l Iorga a
seşti. Aceste copile tinere au găsit în mod fi­ mai înfiinţat cu prilejul împlinirii vârstei de 65 de
resc calea pentru realizarea unităţii culturii în Ro­ ani a marelui nostru rege Ferdinand şi pentru a
mânia mare. ..Profesorul” le acordă cea mai mare lega numele său de aşezămintele lui din Văleni, o
încredere şi le dâ toată libertatea. în marginea instituţie numită ..Aşezământul Regele Ferdinand
câtorva limite disciplinare, puţine dar neindurate. in care in lunile de vară vin să stea un număr de
Influenţa sa morală este atât de puternică insă, învăţători şi profesori saşi şi unguri, cari învaţă ro­
încât e destul ca una să puie întrebarea : ..ce ar zice mâneşte cu ajutorul corpului didactic din Văleni.
Profesorul”, pentru ca. chiar dacă este în America, Aşezământul se prezintă ca o gospodărie de ră­
gândul şi imagina sa să se impue in şcoala de mi­ zeş cuprins şi are o livadă cu un cuptor sistematic
sionare ca expresia celei mai severe conştiinţe de uscat prune, grădină de zarzavat, o vacă şi mai
morale. mulţi porci, toate minunat îngrijite si bine aosno-
dărite. In timpul iernii şi al primăverii vin regulat
Şcoala este într’o veche casă boerească. pe care
..Banca Almăşanu” a dăruit-o in acest scop D-lui institutoare unguroaice şi sase ca să urmeze cursu­
Iorga. De şi s a reînoit. devenind un cămin alb. sim­ rile de misionare.
patic şi curat, a păstrat totuşi pe cât a fost cu Tot cu gândul de a lega numele şi interesul fa­
putinţă toate urmele trecutului său. Alături se înalţă miliei noastre regale de opera sa naţională, a în­
o clădire modernă, cu lumină şi aer. în care s a fiinţat D-l Iorga ..Aşezământul Principesa Elena”,
instalat sala de cursuri şi refectorul. in care studente slabe de constituţie vin să-şi în­
Şcoala este de fapt un fel de nouă ..Thebaidă”. tărească cornul obosit si să-si hrăneasră sufletul la
o familie de fete tinere care fac împreună o expe­ şcoala de misionare. Prezenţa Majestăţii Sale cu
rienţă de viaţă dintre cele mai interesante. Din sufletul printre aceste tinere copile este şi o em­
punct de vedere intelectual, capătă o vedere largă blemă a spiritualităţii femenine şi a celei mai sfinte
şi liberă în cultura şi civilizaţia lumii, iau contact, chemări a sa : ..maternitatea”.
înainte de a porni pe drumuri noui şi fără hotare, Un muzeu bisericesc, o bibliotecă la şcoala de
cu adânca civilizaţie şi cultură românească. înche­ misionare, alcătuită din anroape 2000 volume si
gată pas cu pas in decursul veacurilor. Aceasta sub institutul de editură ..Cuvântul”, care tinde să
conducerea luminată a oamenilor noştri celor mai de scoată la lumină o enciclopedie populară, complec-
valoare începând cu profesorul Iorga. Pompei şi tează în mod fericit această prodiaioasă manifes­
terminând cu toţi ceilalţi. Din punct de vedere mo­ tare a puterii de creaţie pe tărâmul cultural şi al
ral ele capătă zi cu zi. prin practică şi mai ales prin realizărilor practice, a marelui nostru cărturar
marea pildă a conducătorului, deprinderea de a IZABELA SADOVEANU