Page 3 - 1930-5
P. 3
Răspântie din Văleni (Desen de Elena Ură/eseu)
A ş e z ă m i n t e l e m e l e
A şezânvntele mele din Vălenii de Munte sunt zeria femeii de neam bun, oarbă, părăsită, cerân-
o lecţie nu numai pentru cine stă acolo să le
du-şi moartea care întârzia. împrejmuirea de cetate,
cu pridvorul de-asupra scărilor. înalte turnuri ascu
asculte, ci pentru întreagă această societate
românească ahtiată de ajutoarele bugetului, după ce ţite. odăile pline de umbra vechilor chibzueli gos
s a aservit iniţiativelor oficiale, de obiceiu false şi podăreşti, marile fereşti de salon pentru lungi pe
schimbătoare. treceri şi harnice danţuri curate, prăpăstioasa cobo-
Ele au răsărit dintr’o nevoie a societăţii şi au rire in strada de veşnic scârţâit al carelor, supt um
fost întreţinute, după darul la zidire al Românilor bra de vară a teiului înflorind de poate un veac în
americani către mine, cu un foarte slab ajutor de treg. ciudata bucătărie cu nesfârşitul ţuguiu de
Stat, şi numai pentru unele din ele. au fost întreţi şindrilă, nestrăbătuta grădină de pruni rari. încâlciţi
nute. zic. prin mijloace pe care orice bunăvoinţă, dc neîngrijirea atâtor ani de părăsire. Toate acestea
doar cu puţină inteligenţă în serviciul ei. le poate trebuiau să moară odată cu ultima suflare a bătrâ
descoperi. nei fără vederi. înţepenită în patul neschimbat cu
Afară de tipografia veşnicelor deficite, afară de săptămânile, ultima slugă credincioasă fugind de
cursurile de vară. cerute de Bucovineni. în frunte cu foame, cu ultimul gemăt al dulăilor flămânzi din
neuitatul Gheorphe Tofan. un om numai de cre faţa porţii putrede. îmi era greu să privesc alături
dinţă şi muncă, fără pretenţiile care la noi fac su de m>ne această osândă.
fletele caricaturale, afară de aceste adunări pe o Milă îmi era şi de ferma Sasului de lângă gară.
lună ale unor oameni de toate vrâstele. dar cu o făcută cu atâta grijă an de an, lună de lună. zi de
singură direcţie morală, veniţi din toate părţile ro zi. cu dragostea părintelui care îşi creşte copilul.
mânismului. şi peste „vama cucului” din Carpaţii Pom lângă pom. butuc de viţă lângă butuc de viţă.
păziţi de jandarmi, adunări având scopul de a primi strat de flori lângă strat de flori şi. alături, cele
liber lămuriri despre lucruri actuale şi mai ales dc două căsuţe clădite, scobite, împodobite ca o lumâ
a putea discuta ei între ei asupra lor. celelalte aşe nare de botez. El îmbătrânise: se stingea de pe
zăminte s’au întemeiat unul după altul, unul năs picioare, cercând în zadar vlaga mânii care odi
când fireşte pe celalt. din mila de lucruri şi din nioară crease aceste minuni. Lângă el boala-i isto-
mila de oameni. via soţia, tovarăşa la lucrul casei ca şi la lucrul
Mila de lucruri. Vechea casă boierească agoni- sapei, căci totul se făcuse în familie, de familie,
sând lângă a mea. pe care din ruina de mai multe fără năimiţi, fără slugi, ca pe vremea patriarhilor.
decenii o rechemasem la viaţă, culegând din piv Copiii crescuţi mari. împărţiţi în ţări. în lume. Ală
niţă elementele acoperişului. Zi de zi o vedeam turi. unde ctitorul nu putuse cumpăra, prunii răzleţi,
perind în urletul câinilor bătrâni cari păziau mi strâmbi, cavernoşi putreziau din picioare. Şi parcă
mdbcz MonfcfpfoM Dwi
SA A DE LECTURA
1