Page 30 - 1930-5

WU B O A B E D E G R Â U

De asemenea s a dat o importantă colecţie Sta­ grabnice nevoi. Localul său nu mai este încăpător
tului Major al armatei americane. şi are nevoi de reparaţii serioase ; colecţiile îi sunt
In ţară s au organizat secţii militare în muzeele necomplete ; atelierele nu îndeajuns înzestrate, iar
din : Chişinâu. '1 imişoara. Arad şi s au dat piese personalul insuficient ca număr şi mai ales neînde­
pentru muzeele din Sibiu (Asociaţia Astra). stulător remunerat.
Dacă Muzeul Militar Naţional a reuşit a-şi înde­ Dar precum ajutorul nu ne-a lipsit in trecut, sunt
plini. cel puţin parţial, menirea, o datoreşte încu­ sigur că nu ne va lipsi nici în viitor, căci Muzeul
rajării pe care a pnmit-o dela autorităţi, dela unele este icoana trecutului nostru şi am credinţa că fie­
instituţii bancare şi dela public. care doreşte ca această icoană să fie cât mai fru­
Tuturora li se datoresc mulţumiri. moasă.
Sunt dator însă să adaog că muzeul nu numai General RADU ROSETTI
că nu şi-a terminat organizarea — un muzeu este Preşedintele Consiliului Muzeului militai
totdeauna pe calea devenirii — dar că are multe şi

B i b l i o t e c a U n i v e r s i t ă ţ i i d i n C l u j

n întâia jumătate a veacului trecut, cărturarii insă peste noapte, printr un decret, cum se întâm­
ardeleni câutarâ, in mai multe rânduri, să infi- plase cu Universitatea. Aceasta avu noroc cu bi­
I npe societăţi pentru cultivarea ştiinţelor şi li­ blioteca „Societăţii Muzeului Ardelean".
teraturii. Începutul il făcură Saşii, cari întemeiarâ Existenţa la Cluj a unei colecţii, pentru vremea
la 1840 cunoscuta lor ..Verein fur Siebenburgische aceea toarte bogate, nu era de loc de dispreţuit.
Lanucsguuue . ungurii şi Komann încercară să-i Universitatea se grăbi deci să încheie un contract
urmeze deaproape. Um pricina mişcărilor politice cu Societatea Muzeului Ardelean. in baza caruia,
şi a lipsei de mijloace, al doilea aşezământ de acest şi în schimbul unei sume de bani, aceasta din urmă
gen, „bocielatea Muzeului Ardelean (Erdeiyi îi pune la dispoziţie colecţiile sale (acestea nu erau
Muzeum-Hgyesulet ), nu putu lua fiinţă decât la numai de cărţi, ci şi de antichităţi, monede şi ştiinţe
18d9. când contele Emeric Miko, dona instituţiei naturale).
încă neintiinţate, vila şi măreţul ei parc din Cluj, Biblioteca Societăţii Muzeului, cunoscută mai
din strada care-i poartă şi astăzi numele. Cestul ales sub numele dc „Biblioteca Muzeului", se mută
acesta entusiasmâ şi provocă noui danii. Mulţi no­ in localul Universităţii. Cele 31.0UU de voi., câte
bili unguri îşi dădură bibliotecile lor cu bogate co­ avea la 1872, împreună cu biblioteca desfiinţatei
lecţii de ediţii prune Societăţii Muzeului. Intre Academii de Drept din Sibiu (1639 voi.), şi o parte
membrii ei se numărau şi fruntaşi ai Românilor, ca din cărţile fostei Academii de Medicină şi ale Arhi­
a una
mitropoliţii: Andrei S 9 > bterca Şuluţ şi alţii, vei gubemiale din Cluj. constituiau un prim fond
cari inainte de a înfiinţa Asociaţia lor naţională frumos. Dar din lipsă de local, biblioteca continuă să
..Astra". luară parte la fondarea Societăţii Muzeu­ vegeteze. In actuala clădire a Universităţii, ea ocu­
lui Ardelean. pa întreaga aripă de Răsărit şi parte din cea dela
Biblioteca acestei societăţi, care număra 11.000 Sud, de la etajul I. Sălile nu corespund insă sco­
de voi. şi peste 1000 de manuscrise. îşi deschide la pului unei biblioteci, cărţile nu încap cu nici un
1860 o sală de lectură în casa contelui Bethlen. La preţ şi directorul se vede silit sa-şi plaseze nouile
1867 biblioteca crescuse la 30.000 voi. şi 15.000 de achiziţii in pivniţele Universităţii, apoi să închirieze
manuscrise şi se plângea mereu de lipsă de loc pen­ chiar în oraş câteva magazii pentru depozitarea ma­
tru plasarea lor. terialului (la 1894 Biblioteca Universităţii singură
Chiar în acest an, prin încheierea dualismului. avea vre-o 33.000 volume).
Ungurii deveniră stăpâni ai Ardealului. Una din Sala de lectură nu dispunea decât de 40 de locuri,
întâiele lor griji, fu înfiinţarea in inima acestei pro­ iar profesorii citeau în biroul funcţionarilor. Situa­
vincii româneşti, a unei universităţi pur maghiare. ţia aceasta nu mai putea dăinui.
La baza ei nu stătea nici o imperioasă necesitate De aceea, in ultimii ani ai veacului trecut, direc­
ştiinţifică. Chiar înalte personalităţi ale lor. ca ce­ torul Zoltan Ferenczi. apoi noul director. Paul Er­
lebrul zoolog Apathy. fost rector al Universităţii, deiyi. încep o viguroasă acţiune în vederea clădirii
au recunoscut că ridicarea ei a fost cerută de ne­ unui local propriu, nu numai corespunzător scopu­
cesităţi politice. Date fiind aceste împrejurări, te­ lui unei mari biblioteci, dar care să impună în ace-
renul pentru fondarea Universităţii nu fusese de laş timp prin monumentalitate, modernism şi aran­
loc pregătit şi noua instituţie tânji ani întregi. Dar jament şi astfel să contribue la propagarea culturii
chiar aşa, ea nu putea trăi fără o bibliotecă pro­ maghiare in Răsăritul Europei. Prin întinsele sale
prie. O astfel de instituţie nu se improvizează relaţii personale, directorul Erdeiyi izbuti să obţie