Page 38 - 1930-5

■

9 9 6 B O A B E D E G R Â U

Clujul la 1617. Gravură de Hofnagcl, desen de Van der Rye (Originalul la Biblioteca Universităţii)

ţinut principilor ardeleni). Funcţionarii unguri trebuiau menţinuţi, deoarece,
E evident câ această clădire se putea număra, in în afară de directorul Erdelyi. care-şi ceruse pen­
1909 când a fost deschisă, intre cele mai moderne sionarea. toţi juraseră credinţă Statului român. Se
ale lumii. Şi astăzi, după zidirea in preajma răs- ceru deci Consiliului Diligent crearea a trei posturi
boiului mondial a bibliotecii din Zagreb, ai cărei noui de bibliotecari, a trei sub-bibliotecari precum
arhitecţi sau inspirat şi din biblioteca dela Cluj. şi a şase posturi de laboranţi. In ele fură numiţi
utilizând şi nouile achiziţii şi aplicaţii ale ştiinţei numai Români. Conducerea Bibliotecii o avea încă
bibliotecare şi ale arhitecturii — ea contează intre fostul prim-bibliotecar. Farkas Gyalui. care fu nu­
cele mai reuşite edificii de bibliotecă ale Europei de mit apoi director tehnic (post astăzi desfiinţat).
dinainte de răsboi. Directorul general fu numit numai in toamna anu­
Mutată in noua clădire, pe care şi-o dorise atâta, lui 1920 in persoana d-lui Eugen Barbut, fost până
biblioteca Muzeului fuzionează cu a Universităţii. atunci prim-bibliotecar la Biblioteca Universităţii
Cărţile uneia nu se mai aşează separat de ale ce­ din Budapesta. Astfel se făcu începutul români­
leilalte şi poartă acelaş număr. Totuşi. înregistrarea zării personalului.
lor se face separat, ele primesc ştampile şi ex-li- Rămânea materialul. La data luării in primire a
bris-uri aparte. Această fuzionare, ca şi problemele Bibliotecii, ea cuprindea 367.779 voi. (dintre care
noui de grupare, aranjament şi catalogare care se 191.000 ale Bibi. Univ. şi 176.779 ale Muzeului
puseră direcţiei, cerură o muncă enormă. Ea nu Ardelean). Acesta din urmă. continuă să rămână
putu fi terminată până în 1914. când izbucni râs- în folosinţa Universităţii, contractul făcut cu Statul
boiul. Aproape toţi bărbaţii din personal fură mo­ ungar rămânând valabil şi faţă de noul Stat ro­
bilizaţi şi vreme de şase ani nu se putu lucra mai mân. t
nimic. In timpul acesta intră totuşi o mulţime de Din aceste aproape 370.000 de volume, câte erau
material, care nu putu fi catalogat. însă româneşti ? Nu s a făcut, şi e păcat, o astfel
La sfârşitul anului 1918. Clujul fu ocupat de ar­ de statistică, in 1919. S ar fi văzut atunci că nu­
matele române. Biblioteca fu luată în primire mărul volumelor, scrise în limba populaţiei celei
abia la 12 Maiu 1919. iar inaugurarea se făcu abia mai numeroase a provinciei, nu trecea de 3—4.000.
la 2 Februarie 1920. deodată cu Universitatea. Trebue să notăm că cele mai multe din acestea in­
Problemele care se puneau Bibliotecii nu erau traseră. începând numai cu anul 1898. pe baza unui
nici puţine şi nici uşoare. Din numerosul personal quasi-depozit legal, compus din exemplarele de­
(10 funcţionari ştiinţifici şi mai bine de 30 func­ puse la cei trei procurori generali din Tg. Mureş.
ţionari administrativi, tehnicieni şi oameni de ser­ Cluj şi Budapesta. Aceştia trimiteau parte din
viciu), român nu era decât un servitor. exemplarele ce le primeau Bibliotecii Muzeului din