Page 39 - 1930-5
P. 39
ION MUŞLEA: BIBLIOTECA UNIVERSITĂŢII DIN CLU) 299
Hanul Iui Manuc. din Bucureşti, Detcn de Bouquct (Donaţia Sion)
Budapesta şi Bibliotecii Muzeului din Cluj. Întâia foarte puţine la număr. Trebue să amintim câ. in
grije. după românizarea personalului, trebuia deci ce priveşte publicaţiile franceze. Ministerul de Ex
sâ fie completarea materialului românesc. terne din Paris a trimis Bibliotecii, in primii ani.
Munca directorului şi a bibliotecarilor, sprijiniţi câte 95 de reviste franceze (in ultimul timp. numă
de Comisia Bibliotecii, formată in primii ani de rul lor a fost insă mult redus).
profesori entusiaşti ca d-nii Emil Racoviţă. Sextil La completarea materialului românesc ajută in
Puşcariu. regretatul Bogrea şi alţii, fu Îndreptată mare parte şi noua lege a imprimatelor legale
deci în această direcţie. Darurile de dublete ale A- (1923). care aduce Bibliotecii intre 2—3000 voi. şi
cademiei Române (peste 13.000 voi.), ale Biblio broşuri, in fiecare an. din tipăriturile actuale. E a-
tecii Parlamentului (1450 voi.), ale Casei Şcoale- devărat câ pentru selecţionarea acestui material cât
lor şi ale „Astrei insemnară întâiul pas serios. şi pentru reclamarea publicaţiilor ce nu sunt trimise
Consiliul Diligent arătă toată înţelegerea pentru de către tipografi, a fost nevoe de înfiinţarea unui
nevoile Bibliotecii. El votâ aşa numitul ..fond ro serviciu special : biuroul imprimatelor legale. Mul
mânesc”. o sumă de 700.000 de lei. ţumită depozitului legal, se pot pune la dispoziţia
In 1921—22 şi 1922—23 sumele votate pentru publicului. în sala revistelor, peste 350 reviste din
completarea materialului românesc fură reduse la ţară. alături de vre-o 300 străine.
270.000 şi la 300.000 lei. Dacă astfel, prin cumpărături de pe piaţa libră
Cu aceşti bani se cumpără tot ce se găsi la anti riei. înglobări de biblioteci particulare, donaţii de
carii şi librarii bucureşteni. Se achiziţionară apoi. dublete şi legea exemplarelor obligatorii, se împli-
câteva însemnate biblioteci întregi ale unor savanţi nia lacuna publicaţiilor româneşti din veacul al
decedaţi, cum a fost aceea a lui Gr. Creţu (2739 XlX-lea şi al XX-lea. lipsa vechilor tipărituri ro
voi. şi 400 reviste), Dr. G. Crăiniceanu (3758 voi. mâneşti continua să dăinuiască şi cu greu se vedea
şi 400 reviste). H. Frollo (3000 voi. şi 100 reviste). modalitatea prin care putea fi rezolvată, numai cu
Aurel C. Popovici (1120 voi.). A. C. Crupenschi exemplarele intrate prin achiziţionarea colecţiei
(2657 voi. şi 434 reviste) şi altele. Creţu.
Cu aceste biblioteci intrară şi o mulţime de cărţi Atunci veni dania lui Gheorghe Sion (1923).
franţuzeşti şi mai puţine englezeşti şi italieneşti, re- Bătrânul moldovean, conştient de importanţa cărţii
mediindu-se astfel o stare foarte supărătoare : sub româneşti in centrul cultural şi naţional care trebuia
vechiul regim cărţile nemaghiare şi negermane erau să fie Clujul, dărui. într'un gest de adevărat boier.