Page 41 - 1930-5

ION muşlea BIBLIOTECA UNIVERSITĂŢII din cluj 301

. •*■»«■? .*-£? visr.'-t—. W x-i; * »*? ? * W 4 > J m J *
^o» *#-•■• a^saLţ *— •** r*r*t J- f* —r
— a > <■ r* .-— «*-•«- *~jir «*L
-*A 4*“ T » »-» - A— ■ £«£ *£> ,
62
_ »- •»- J»m4 Ţf -r-Y Mi % a - « ■ » . * * : t*- - 4 r ^ f c f « i*#4^jr*
. gf‘" • s ~< î~ £ — r- —r---^ « * **"** .»••• fW "’ '" r~— - '»
1
v»« M -A -fJ-W- . -4c fcf ***■»■ «kk. Ck 1 !
*— <*=> ^ - f I _ BHL r * -• ^ r .1 _ I* * . _ f ■.
^ *» «** ifc -*- -*» ix i <TTi . > T“ Tf ^ -i8> V
•' K^sr 5^
* T.^ >-*» *»
I A *- r4»-># » •'**—« *C-* f»V
1
I

c«i chiu (iocuinant al Bihliot^-ii. «Un 1990. /apia «1* cumpArut* a uaai iiloiar da fltia DinnUiua. palatinul Untatlai

aproximativ 500.000 de documente. La acestea tre- 1929 numărul volumelor împrumutate a variat între
bue să se adauge încă câteva zeci de mii de du­ 13—15.000 voi.
blete vechi. Dar această enormă circulaţie punea şi problema
In faţa acestor date. desigur câ nu poate fi vorba locurilor. Dacă pe timpul vechiului regim ele erau
de o stagnare a creşterii colecţiilor. Lotuşi, trebue suficiente, valurile de studenţi ai ultimilor cinci ani.
să se ştie câ s au făcut anumite denunţuri, după care au dovedit că vremurile s’au schimbat. Pentru cele
..Valahii barbari ’ ar fi devastat Biblioteca şi ar ti 186 locun ( 1 1 2 în sala cea mare. 42 in sala ziare­
dus colecţiile preţioase la Bucureşti. lor şi 32 in a revistelor) au fost înscrişi în ultimii
In urma acestor denunţuri. Liga naţiunilor a tri­ doi ani şcolari, cca 3000 cetitori. In special din
mis în 1924 o delegaţie pentru examinarea stării de Oct. până in Aprilie, e imposibil să găseşti un loc.
fapt. Raportul acesteia arată câ a găsit Biblioteca dacă nu vii Ia 8,30 sau la 3 când sunt orele de des­
intr’o „ordine exemplară şi că ea se desvoltă in chidere. S a încercat o îmbunătăţire a acestei si­
condiţiile cele mai satisfăcătoare ". tuaţii. prin crearea in 1928. in sala catalogului, a
lntr’adevâr. nu numai câ Biblioteca şi-a păstrat, încă 27 de locuri şi a altor 24 in sala cea mare de
sub regimul românesc, tot ce moştenise la 1919. dar lectură. Prin transformarea sălii de şedinţe a So­
acest regim a înţeles să aducă o serie întreagă de cietăţii Muzeului în sală de lectură pentru profe­
îmbogăţiri. îmbunătăţiri, completări şi inovaţii feri­ sorii universitari, s'au liberat pentru alţi cetitori lo­
cite. Am arătat mai sus ce creşteri de material im­ jile ce erau destinate profesorilor în sala cea mare
portante şi aproape de necrezut a înreqistrat ea in de lectură. Afluenţa rămâne însă şi acum mare.
cursul celor zece ani de stăpânire românească. Dar Problema s ar putea rezolva cu uşurinţă, dacă
o bibliotecă fără cetitori este un organism mort. Se n'ar lipsi fondurile. Din motive nu tocmai uşor de
va vedea insă că în ce priveşte numărul cetitorilor înţeles, fostul director Erdelyi. în loc să clădească
creşterea dela Unire încoace, a fost tot aşa de sur­ şi pavilionul funcţionarilor şi cele trei săli de dea­
prinzătoare ca aceea a materialului. supra actualelor săli ale catalogului, revistelor şi zia­
Intre 1910—1914 s'au consultat anual cca 50.000 relor. pentru care avea sumele necesare, le-a lăsat
de voi. şi s'au împrumutat (acasă) între 4—5000 neterminate. Acoperişul lor provizoriu de hârtie gu­
voi. (Statisticile de sub vechiul regim, nu înregi­ dronată şi nisip, a putrezit in ultimul timp şi astăzi
strau. din nenorocire şi numărul cetitorilor). In în aceste săli plouă când sunt ploi mari. Nu mai în­
1926 s'au consultat de 57.370 cetitori 150.669 voi.: cape vorbă că Biblioteca a cerut in nenumărate rân­
în 1927. de 57.824 cetitori. 147.645 voi.: în 1928. duri fondurile necesare clădirii acestor trei săli. care
de 92.325 cetitori. 147.979 voi.: iar în 1929 de ar rezolva şi problema locurilor şi nu ne-ar duce
93.690 cetitori. 153.573 voi. In cursul anilor 1926— să vedem o bibliotecă de felul celei de care vorbim.