Page 44 - 1930-5

304 B O AjB E DE G R Â U

mâtor, ele crescură cu 500—1000 exemplare, astfel trebuia. In vara anului 1926, s a procedat deci la
că starea actuală se cifrează la 7541 voi., dintre care un nou aranjament al depozitului, care a eliberat
6203 româneşti şi 1338 ungureşti. Peste 100 de re­ un întreg semi-etaj, făcându-se asttei loc pentru
viste in cartoane şi o mulţime de ziare din ţară pe creşterea colecţiilor pe incâ zece ani.
care Bibi. Univ.. Je primeşte ca imprimate legale, O mare lacună a Bibliotecii a fost şi este lipsa
stau la dispoziţia micilor cetitori. Numărul acestora unui catalog pe materii. Catalogul vechiu. care cu­
a crescut de la 11.520, din întâiul an de funcţionare prinde cărţile apărute până la 1898, nu mai era fo­
(1922). la 43.108, număr maxim atins in 1927. losit incâ de pe vremea vechiului regim. Cu toată
(Scăderea din ultimii doi ani se datoreşte faptului, munca imensă pe care o cere un asttei de proiect,
că începând cu anul şcolar 1977 28 elevii au cursuri sa început in 1923 copiarea fişelor cărţilor Bibi.
şi după masă. singurele ore in care e deschisă Bi­ Univ. de la 1898 încoace, pentru a putea avea un
blioteca Populară). Sa catalog complet pe mate­
simţit deci nevoia în­ rii după sistemul zec.-
mulţirii locurilor. Unica mal. Copiarea va fi gata
sală de lectură a Bibi. in câteva Iun», când va
Pop., avea numai 80 de începe tnarea rişeior.
locuri. Prin amenajarea 1 rebue să mai amin­
unui coridor in sala de tim şi aranjarea a patru
lectură. Bibi. Populară expoziţii, menite să facă
poate primi astăzi până cunoscute publicului ma­
la 200 de cititori. Ea e re, comorile de stampe,
deschisă, în toate zilele incunabule, documente
de lucru şi sărbători, medievale, hărţi, legă­
după masă intre 3 şi 9 turi artistice, eaiţii pri­
şi e administrată de me. cărţi vechi. etc. Bi­
funcţionarii Bibi. Univ. blioteca a contribuit cu
Biblioteca Populară e materialul său şi la ex­
recunoscută de specia­ poziţia ..Astrei aran­
lişti ca un model in ge­ jată la Alba lulia in
nul ei. De remarcat că 1929 cu ocazia serbări­
numărul cetitorilor ma­ lor împlinirii unui dece-
ghiari, cari in primii ani n.u de la Unire, precum
formau majoritatea, a şi la expoziţia interna­
început să descrească ţională din Barcelona.
faţă de acela al copiilor La 8 Iunie s a deschis o
români : din anul 1929. expoziţie retrospectivă a
aceştia din urmă for­ literaturii pedagogice in
mează majoritatea. ultimul deceniu. — or­
Trebue să mai vorbim ganizată de d-1 prof. O.
şi de câteva lucrări in- Ghibu — al cărei mate­
isprăvite sau măcar in­ rial l-a dat în cea mai
terne. pur bibliotecâreşti. mare parte Bibi. In fine.
cepute sub regimul ro­ in eleganta ei sală de
mânesc. Sa catalogat conferinţe, au vorbit o
un material imens. In mulţime de savanţi stră­
întâiul an de după U- ini. în special francezi,
Legaturi In piele de porc cu motive imptiroaie In aur (începutul aec. XVIII)
nire. personalul a lucrat dintre cari vom aminti
şi dimineaţa şi după masa. Sub regimul ro­ doar pe d-nii Focillon. Guiart. Eugene Pittard, de
mânesc, până la 1 Ian. 1930. sau catalogat astfel Martonne.
peste 75.000 opere (cca 90.000 voi.). Bibi. Univ. Din cele spuse până acum. se poate uşor vedea,
din Cluj se poate lăuda că materialul necatalogat că Bibi. Univ. Cluj trebuie să fie considerată ca o
nu trece de 3—4000 voi. E adevărat că ea dispune instituţie model atât pentru capitala Ardealului cât
de un personal relativ numeros şi bine pregătit (di­ şi pentru întreaga ţară. Ea poate fi arătată cu mân­
rector, 3 primi-bibliotecari. 7 bibliotecari. 3 sub- drie oricărui străin care ne vizitează. Numărul ce­
bibliotecari. 1 arhivar, 5 cartotecari. iar restul până lor cari o cercetează în trecerea lor prin Cluj.
la 52 funcţionari administrativi, tehnici şi servitori). este considerabil. Din personalităţile streine, euro­
Cu toţi cei mai bine de 9 km. de rafturi, depozi­ pene. cari au lucrat chiar în ea. trebue să amintim
tul Bibliotecii era să devie la un moment dat nein • pe mareşalul Pilsudski care a găsit în arhivele Bi­
căpător. poate şi datorită raptului că după trecerea bliotecii lucruri de o deosebită valoare pentru istoria
in noua clădire, materialul nu fusese aranjat cum Poloniei.