Page 46 - 1930-5
P. 46
c r o n i c a
Cărţi, conferinţe, congrese, expoziţii
O SCRISOARE A D-UJ1 N. lORGA. — In legătură cu modaiitâ dell' organizzazione. I miei colleghi dell'Accade-
articolul d-lui Al. Marcu despre „Şcoala română din Roma . mia Romena, gli antichi e buom filoitaliani, Duiiiu Zamfirescu
d-I N. lor ga ne trimite următoarea scrisoare, care. dintr o e loan Bianu. mi davano tutto il loro appoggio. Ma la
greşalâ de transmisiune a corespondenţei, na putut să apară, grandc guerra scoppio ed i noştri piani furooo rimandati.
cu toată părerea noastră de râu. decât tocmai în numărul de Pcro anche nelle difficili circonstanze del 1917 e 1918 l'idca
faţă: non fu abbandonata. L’ora defunto prete transilvano Vasile
31 Mani 1930. Lucadu. il quale trovavasi in quel tempo a Roma. cercava
DOMNULE DIRECTOR. di ottenere un locale per la scuola. e faceva. nel 1919 al
Governo romeno delle proposte precise d'acquisto. Nel 1920
La articolul d-lui AL Marcu din n-l 3 al revistei conduse
il nostro collega all'Accademia e aH’Universitâ, Sig. N.
de D-voastră, obiectez următoarele.
Iorga. secondato da molti parlamentari, proponeva, nella
N'am ştiu*, de nici un fel de iratative pentru o Şcoală ro
sua qualitâ di deputato. un progctto dimziativa parlamen
mânească la Roma intre guvernul român şi cel italian, care
tare chc in seguito il ministro della Pubblica Istruzionc fcce
□ avea niciun rol in aceasta.
suo, per la fondazione di due Scuole superiori romene di
N'am ştiut de „tratative" ale părintelui Lucaci.
studi archeologici e storico-filologici, con sezioni aggiunte
„Străduinţa" mea — un adevăr ! — şi influenţa mea — al
per le Belle Arti, l'una a Parigi e l'altra a Roma. II Parla-
tul. şi determinant! — n'au încununat deci niciun fel de tra
mento approvo. aH'unanimită e calorosamente questo pro-
tative şi n'au dus la capăt ideia nimănui.
getto. L'Accademia Romena. secondo la legge per la fon
N'am intervenit pe lângă Ministrul de Instrucţie din 1920.
dazione delle Scuole, designO subito dopo come direttore
N'am cerut nici căpătat să-şi insuşascâ proiectul.
della Scuola di Parigi il Sig. N. Iorga c come direttore della
Ci. singur eu. din propriul meu gând. am făcut proiectul
Scuola di Roma il sottoscritto". (Şcoala Română din Roma
din iniţiativă parlamentară.
era aproape să fie înfiinţată in timpul anului 1914. Baronul
Eu l-am făcut să fie votat, ministrul fiind lipsă.
Fasaotti. Ministrul Italiei la Bucureşti, se îngrijea împreună
Eu am cerut punerea la vot lui Duiiiu Zamfirescu. atunci
cu mine de împrejurările de organizare. *) Colegii mei dela
preşedinte al Camerei, care nu mi-a vorbit nimic de zisele
Academia Română, vechii şi bunii iubitori ai Italiei, Duiiiu
proiecte şi „tratative".
Zamfirescu şi loan Bianu. îmi dădeau tot sprijinul. Dar
Eu am cerut Academici Române numirea la Roma a lui
marele războiu izbucni şi planurile noastre fură amânate.
Vasile Pârvan.
Chiar in zilele grele ale lui 1917 şi 1918 gândul n'a fost
Li cade aşa de greu atâtora, intre cari şi d-lui Al. Marcu.
insă părăsit. Preotul astăzi răposat Vasile Lucadu. care se
autorul articolului, s'o recunoască ?
găsea pe-atunci la Roma. încerca să capete un adăpost pentru
Primiţi, vă rog. salutările mele.
şcoală şi făcea, in 1919. guvernului român propuneri pre
N. IORGA
cise de cumpărare. In 1920. colegul meu la Academie şi Ia
La precizările d-lui N. Iorga, preţioase pentru istoria ce Universitate. d-I N. Iorga. sprijinit de mulţi parlamentari,
lor două şcoli universitare române din străinătate, mă simt propunea, in calitate de deputat, un proiect din iniţiativă
dator să adaug o lămurire. împrejurările unei boli dure parlamentară, pe care apoi Ministrul Instrucţiei Publice P.
roase împiedică s'o cer chiar lui Alexandru Marcu. P. Negulescu şi I-a însuşit, pentru înfiinţarea a două şcoli
Articolul despre „Şcoala română din Roma" eu i l-am superioare române de studii arheologice şi istorico-filologice,
cerut şi am stăruit să-l scrie. Am discutat dinainte cam ce cu secţii alipite pentru Artele Frumoase, una Ia Paris şi
formă să aibă. Apariţia lui în „Boabe de grâu" nu trebuia alta la Roma. Parlamentul încuviinţă in unanimitate şi clâ-
să fie întâmplătoare, ci să coincidă cu desvelirea statuet du ros acest proiect. Academia Română, potrivit legii pentru
cioplite de Han. acolo, in cuprinsul şcolii, intr'o zi de pri înfiinţarea şcolilor, desemnă numai decât apoi ca director
măvară romană. Mi se părea că o datorăm intemeetorului,
el ca fost elev. iar eu ca fost aproape-prieten şi apoi mişcat I. Giâ nel 1912 il Sig. Diamandi. allora Ministro di Ro
preţuitor. Mă rugam ca articolul să fie ca un cadru pentru mânia a Roma. trattava col governo italiano la fondazione
figura Iui Pârvan. Asupra ei trebuia aruncată toată lumina, di un Istituto di Studi Superiori a Văile Giulia. nel nuovo
ca nişte mănunchiuri de flori albe. quartiere artistico che il comune di Roma aveva stabilito di
Istoricul Începuturilor Şcoalei il ştiam şi eu. Care isvor fondare ivi (cf. Vico Mantegazza. La Rumenia. Roma. 1913.
era mai firesc de întrebuinţat decât insuş Vasile Pârvan. şi p. 133 sg.). (încă din 1912 d-I Diamandi. ministru atunci
încă din introducerea, prin urmare din întâiul cuvânt pus al României la Roma, stătea de vorbă cu guvernul Italian
in fruntea intâei publicaţii a Şcolii ? Zice „Ephemeris Daco despre înfiinţarea unui Institut de Studii Superioare la Văile
româna", I. 1923: .Xa scuola romena era sul punto di essere Giulia. in noul cartier artistic pe care oraşul Roma se ho-
fondata nel corso dell'anno 1914. II Barone Fasciotti. Mi tărisc să-I aşeze acolo (vezi Vico M. România. R. 1913.
nistre d'Italia a Bucarcst. provvedeva insieme con me alic p. 133 urm.)
