Page 47 - 1930-5

C R O N I C A 3 0 7

al Şcoalei din Paris pe d-l N. Iorga ţi ca director al Şcoalei zentă. ascunsă după vreo lună vâpsitâ. ca n basmul cu Ha­
din Roma pe subsemnatul). rap Alb şi fata lui Roş împărat, travestită.
Mi-aduc aminte slab că o vină pe care i-o făceam atunci Dar dacă o bună parte a acestor creaţii copilăreşti este in
avântatului Pârvan. prin 1925. când a ieşit cu întârziere marginea basmului sau motivelor literare, o alta. cu mult
acest Anuar pe 1923 Ia „Cultura Naţională", era uscăciunea mai însemnată, ca număr şi ca semnificaţie, este in marginea
tonului pentru un asemenea cântec de naştere a casei clasice veacului. Copilul acesta, care expune in sala ..Ileana" nu este
române lângă una din cele şapte măguri fără moarte. Foarte numai copilul adormind in poala bunicii, dus de pajuri pe
limpede mi-aduc insă aminte că am găsit o vină lui Alexan­ tărâmuri fermecate, lăsat in poarta castelului unde tânjeşte,
dru Marcu. acum o lună. reproducerea aidoma, până la tra­ captivă. Ileana Cosânzeana. sau poposind la Turnul Milenei.
ducere. pentru arătarea Începuturilor Şcoalei. tocmai a aces­ Copilul acesta este in acelaş timp »i copilul veacului, al vea­
tui pasagiir. In tot cazul, dacă unele lucruri n'ar fi limpezi cului electricităţii şi maşinismului. al radiodifuziunii şi avia­
in el. nu lui Alexandru Marcu i se datoreşte. Nu numai că ţiei. Nu este eveniment geologic sau patetic, focul dela Mo-
el nu sar fi putut gândi să scadă ceva din drepturile Ia reni sau nenorocirea dela Costeşti. nu este cucerire tehnică
recunoştinţa noastră pentru fiinţa celor două Şcoli. d-Iui N. modernă, locomotivă, bastiment, aeronavă sau aparat de re­
Iorga. dar nici redacţia n'ar fi ingâduit-o niciodată. cepţie cu lămpi, care să nu solicite fantezia copilului acesta,
Astăzi, după precizările scrisorii d-lui N. Iorga. atâtea din ivit odată cu tankurile şi cu cinematograful şi crescut in me­
faptele înşirate de Pârvan. cu o despersonalizare voită, de lodia aeriană a zborurilor transoceanice şi a mesagiilor radio­
Prefaţă, se colorează şi işi arată alături adevăratul autor, fonice"—
cu numele intreg. Istoricul Şcoalei se Înviorează şi eL Aveam, „Expoziţia ccpiilor". de Adrian Mamu in „Dimineaţa
se vede. o dreptate mai adâncă, atunci In 1925. când nu mă dela 22 Iunie:
mulţumea. —A fost aleasă cu îngrijire calitatea de căpetenie intere­
santă in desenul copilului, spontaneitatea, naivitatea, since­
LA ÎNCHIDEREA UNEI EXPOZIŢII. — La 15 Iunie. ritatea-
când expoziţia copilului aşezată in sala incâpătoare a ..Cărţii Ochiul lor proaspăt vede mai bine de multe ori, adică de
Româneşti" se deschidea cu un cald cuvânt al subsecretaru­ ori câte ori pentru omul matur rutina a falsificat adevărul.
lui de Stat dela Sănătate, d-l Iuliu Moldovanu. nici noi. or­ Graţie acestor însuşiri, iată şi cel mai românesc salon ! Aici
ganizatorii. nici publicul Intâei zile. de scriitori, pedagogi, vedem într'adevăr şi pictură istorică, subiectele româneşti
părinţi şi copii, nu ne aşteptam la un aşa de putenrc răsunet. fiind simţite mai puternic de micii artişti, şi câteva bătălii
El a fost neindoelnic. Aprecieri făcute cu viu graiu. atâtea desenate de copii au calităţi demne de invidat. apoi ilustraţii
articole de gazete şi numărul vizitatorilor sunt destulă do­ de basme făcute tot de ei. pentru ei. cu o pricepere ce ştie să
vadă. Aproape 5.000 de oameni şi omuleţi au întârziat pe transpue desăvârşit imagina narativă. Priviţi, de pildă, acele
dinaintea desenelor şi jucăriilor şi au răsfoit cărţile româ­ ilustraţii pentru povestea reginei, aceea cu fata care are casa
neşti şi străine intinse pe cele trei mese mari sau expuse pe cu pat in peştera de stâncă, sau mai departe buciumaşii su­
rafturi. Pentru atâtea din desene, jucării şi cărţi ofertele de nând in munţii unde flăcările aprinse pe piscuri vestesc ve­
cumpărare au fost atât de stăruitoare incât numai cu greu nirea Tătarilor. Ce primitivism neconfecţionat şi impresio­
colecţia, menită să alcătuiască începutul unui muzeu, a putut nant in calul desenat de alt şcolar pentru moartea lui Gelu.
fi păstrată intreagâ. şi iată intâia intrare in artă a înfiorătoarei tragedii dela
Las să se judece expoziţia copilului, nu din analize proprii, Costeşti văzută de un copil. Dacă nu mi-ar fi teamă să nu
d din câteva reproduceri fotografice de intreg sau de amă­ înfumurez şi să le falsific astfel drumul viitor, câte nume
nunt. şi din părerile publicate in reviste sau ziare de scriitori mici nu aş cita cu cinste!
şi specialişti. Dar priviţi biserica dela Costeşti aşa cum a văzut-o gân­
..Copilul veacului" de Perpessidus in „Cuvântul" dela 20 dul copilului. E singurul fel de a păstra in desen fiorul de
Iunie : ..Expoziţia s'a deschis de câteva zile. in localul de ex­ mister fantastic al tragediei religioase. Bisericuţa e închipuită
poziţii plastice al librăriei „Cartea Românească" şi ea intrecc împodobită de zugrăveli ca mănăstirile lui Ştefan cel Mare.
toate âşteptările. Dacă vom spune că vizitarea acestor pro­ Din acoperiş izbucneşte o flacără de aur. Nu se vede niciun
ducţii infantile, desene şl jucării, este o adevărată încântare, om in noapte, dar in jurul bisericuţei cardeli luminează fan­
n'am spune decât adevărul. Dela carton la carton şi dela pă­ tastic crucile mormintelor, ca şi când chiar sufletele răposa­
puşă Ia păpuşă, drumul este ca printr'un ţinut de pitiri în­ ţilor ar fi speriate. Să pomenesc sonda Moreniîor arzând ca
semnaţi cu mirul artei inventive şi pitoreşti. Linii naive sau in‘r'o viziune de Van Gogh ? Dar fiecare dintre aceşti expo­
savante. în simplicitatea lor distrată, culori şi chenare. legende zanţi seamănă numai cu o celebritate. Un grup de copii ce
şi iscălituri, totul atrage şi reţine indcamnă la meditaţie şi se bat cu zăpadă imi aminteşte pe Breughel. alţii seamănă
zâmbet, imprimă o bună dispoziţie specială şi deschide fe­ cu miniaturi de pe evanghelii, cu smalţuri persane, cu icoane
restre albastre, ca orice copilărie albastră. în sufletul adul­ pe sticlă, cu desenuri de Cocteau şi Derain. cu capodoperele
tului. preistorice din grote, cu picturile din piramidele Egiptului. In
Mergi dealungui pereţilor şi dela o vreme uiţi că te afli in copii e toată omenirea trecutului şi tot viitorul omenrii".
mijlocul Bucureştilor, in această cetate de trudă şi patimi, la Expoziţia copilului a făcut şi obiectul unei conferinţe la
un etaj de clădire betonată, uiţi de cele ale zilei şi ale ceasu­ radio, in ciclul Universităţii radio de vară. din care reproduc
lui. o feerie de nespusă nevinovăţie se desfăşoară şi dacă nu cea mai mare parte :
te întovărăşesc Tyltyl şi Myltil. eroii de neuitată savoare „Copilul n'a fost descoperit de mult. Mi-aduc aminte ce
ai lui Maeterlmck. pasărea albastră nu c mai puţin pre­ vâlvă putea stârni in anii studenţiei mele. pe la 1912 sau