Page 5 - 1930-5
P. 5
N . IORGA AŞEZAMINTELE MELE 265
S. R. PRINCIPELE |
al româniei â fost de Faţă
la INAl^RAREA ACESTEI SÂLi
DE CURStJfti PENTRU ROMÂNIJI
DE PRgTUIilDENi ÎN ZIUA DE 1
IULIE 1
Placă (le^narmuri. zidită într'unul din pereţii Universităţii populare , N. lorg**
Şi mam gândit la altele : la minoritarele care tre Am mai avut visiunea unui sfânt suflet singur,
buie să ştie româneşte pentru a avea o bucată de câruia în palatele din Sinaia, ii era frig de piatra
pâine. Atâta : să ştie gramatica unei limbi pe care munţilor, dc piatra zidurilor şi de piatra inimilor
no înţeleg şi no iubesc. Gramatica fără tot ce în şi care din tot ce cuprinde această largă ţară, n’avea
limba vie se ţine de veacurile istoriei naţionale, de un bulgăre de pământ al ei.
sforţările fericite ale generaţiilor, pentru a izvorî
alte frumuseţi de graiu. fără o singură privire in Am unit împreună aceste simţiri, aceleaşi in
acel suflet al neamului dela care vin şi spre care fond. pentru lucrul care nu trebuie să moară şi pen
se îndreaptă to’te. tru omul care trebuie să fie, cât îi sunt date zilele,
Mi-a fost milă de tristele lor bâiguieli româneşti, vesel şi fericit.
întovărăşite de blăstăme împotriva celor pe cari. Şi eu. care, cu acelaşi gând. am făcut Casele Ro
cu alte mijloace, pricepându-i tot mai bine. ar mâniei dela malurile Adriaticei la grădinile din
ajunge şi a-i iubi. Şi încă atunci când e vorba de marginea Parisului, am întemeiat aşa şi pe pămân
un neam care e numai duioşie şi gencrositate. nu tul iubit al ţării mele.
mai sete de a mângâia şi de a ajuta. N. IORGA
Diifiicl d»r* Vlltni. (Dr.rn da E'J(n> Hiltc» u)