Page 50 - 1930-5

3 1 0 B O A B E D E G R Â U

Focul dela Moreni. Desen colorai, de Calin Nic-

1913, o expoziţie a copilului, chiar intr un oraş ca Berlinul. stea. aţa de puţin potrivite cu vârstele ţi cu trebuinţele lor:
Mai văd încă palatul cu faţa zgronţuroasă de lângă Grădina Vrem sâ fim alăptaţi dela sân. nu cu biberonul! Daţi-ne
Zoologică, la capătul dinspre Charlottenburg al vestitei Tier-
moaţe ! Nu ne înfăşaţi strâns ' Poate câ s'a râs puţin in uli­
garten. unde se aşezase meşteşugit, in nenumărate săli. tot
ţele largi ale Chişinăului. pentrucâ textul acesta il iau din
ce poate privi pe copil şi viaţa iui. fiziologică sau sufletească.
ziarul de acolo. ..Cuvânt moldovenesc”, care nu le bânue
Era poate întâia expoziţie generală de acest fel. Dela lea­
hazul, puse in accastâ potriveală, dar scopul a fost ajuns. Co­
găne şi diferite sisteme de biberoane, până la Jucăriile multi­
pilul trandafiriu ţi nevinovat, ca o proiecţie de viitor, a fost
colore şi cărţile cu ilustraţii, camere anume dichisite ţi curţi câtva timp o preocupare a tuturor. Cel mai mic dintre noi.
de Joc. o lume liliputană cu tot ce Închipuirea poate visa câ-i statornic uitat sub orizontul pe care-i trebuie zece-cincisprc-
trebuie ca să fie Întreagă, era acolo. Formula secolului copi­ zece ani până sâ-1 urce. ne-a oprit şi ne-a constrâns sâ-l pri­
lului nu fusese aruncată decât de curând din ţările scandi­ vim drept în ochii cereţti.
nave. Urmăream pe vizitatorii foarte numeroşi. Aveau acea
Expoziţia copilului, despre care vreau sâ vorbesc, a ieşit
mirare dublă, dinaintea lucrurilor foarte cunoscute, care. puse din gânduri asemenea, deşi nare legătură cu organizarea
deodată într'o lumină tare. apar noui şi neaşteptate. Lumea amintită. Fa e mai puţin ţi mai mult decât atât. Mă voiu
copilului ie deosebea într'adcvăr cu o existenţă completă şi lămuri in câteva cuvinte.
aparte. Părinţii înşişi păreau uimiţi. Nu vreau sâ fac şi pentru copil vestita clasificare, atât de
De atund până astăzi problema a înaintat. Fa a ajuns o comodă la întâia privire ţi atât de rătăcitoare de obicciu, in
preocupare cu mari manifestări publice nu numai in străină­
corp ţi suflet. Atunci tot ceeacc a umplut săptămânii abia
tate. dar şi la noi. Săptămâna copilului, pusă la cale de So­ încheiată in toată ţara. ar însemna mai cu seamă, o activi­
cietatea Prinapele Mircea. abia s’a încheiat. Ea urmărea mai tate care a avut ca obiect întâia subdiviziune. Scopul ei cel
cu seamă o popularizare a propriilor scopuri, care sunt apă­ dintâi, mai cu desnâdejde rostit şi mai eroic este scăderea
rarea copilului, prin supravegherea naşterii şi ingrijirca su­ mortalităţii copilului. Societatea Principele Mircea a început
garilor şi a mamei, in maternităţi, azile şi dispensare. E o s‘o realizeze şi pentru aceasta a cerut şi a dobândit bună­
operă duioasă, de samariteancâ a celor mici. Mijloacele eu­ voinţa ţi sprijinul public. întreprinderea de-a doua nu se în­
ropene obişnuite, chete şi conferinţe, şi mijloacele americane, dreaptă decât către ceeacc e dumnezeesc şi nemuritor in
alaiuri publice, care izbesc imaginaţia obişnuită, au fost în­ vârsta fragedă. Ea vrea să adune acest dumnezeesc şi ne­
trebuinţate deopotrivă, cu destul de frumoase urmări. In unele muritor ca să-l pună sub toţi ochii. E vorba de o expo­
oraşe e drept câ purtătorii de placarde. cari erau băieţi sau ziţie a copilului, nu întreagă, o imagine a fiinţei Înce­
fete de şcoală. în tot cazul intre 7 ţi 11 ani, clătinau pe sub pătoare. ci de fragmentul, care presupune şi depăşeşte restul.
ochii trecătorilor in mersul lor ştrengăresc, sfaturi ca ace­ Copilul are o simţire proprie, un fel de Înţelegere care c nu-