Page 52 - 1930-5

C R O N I C A
3 1 1

Pietrei* Doamnei. Desen de Dohrotineanu Dan, 10 ani

mai al anilor lui, forma in care toarnă lumea dimprejur ca litatea. Tonitza a izbutit să descopere mari talente, cu îndrăs-
s’o cuprindă şi să şi-o Însuşească, uimitoare. Toată această neli care l-au fermecat, pe el obişnuitul cu toate tainele meş­
lăture işi face drum in manifestări care pot fi prinse, legate teşugului. Multe din descoperirile lui său pierdut Insă dela
de-un fir şi împrăştiate. Cccace ar ieşi ar fi atunci o ex­ un an la altul. Copilul de 5 ani. de 6 ani. intrat in raza
poziţie a sufletului copilului. Iată lucrul urmărit de această şcolii semăna cu întâii oameni cari intr'o bună zi, care era
de-a doua întreprindere. Ea a fost pusă la cale de Direcţia ziua căderii în păcat, au văzut că sunt goi şi au simţit ne­
Educaţiei Poporului, care a dat însărcinare pentru realizare voia să se ascundă. Să ruşinat şi el de ceeace făcea înainte
d-lui Tonitza. pictorul culorist şi omenesc, d-lui Apostol Cu- cum îl tăia capul şi să ascuns. Mâna a început să se mişte
lea. pedagogul călător şi îndrăgostit de copii, şi mie. nu din după modele şi să asculte de sfatul învăţătorului. Idealul lui
alt motiv şi cu alt drept dc cât poate pentrucă orice comitet a fost să ajungă la linia nivelului şi să se menţie. Individul
trebuie să aibă cel puţin trei membri, sau ca legătură mai stângaciu. dar dc atâtea ori strălucit, intra in tiparul colecti­
tare cu puterile executive ale direcţiei. Lucrul nostru s’a în­ vităţii. Zburdălniciile de izvor de munte se strângeau in fă­
cheiat. Peste câteva zile. in sala Ileana a Cărţii Româneşti gaş şi curgeau liniştite, opace şi fără uimiri la vale. Am fost
din Bucureşti, pentru că sălile Librăriei de Stat s au dovedit martor dc-atâtca ori când. Ia alegerea desenelor sosite in
neincâpâtoare faţă de neaşteptat de multul material venit, el mai marc număr decât puteau fi expuse. Tonitza regăsea in­
va putea fi judecat de oricine. Mi s'a părut că e bine cu o tr'o compoziţie mai îndrăzneaţă un nume pe care îl pierduse,
P* zi mai înainte să arăt gândul şi normele care nc-au călăuzit. din foşti concurenţi premiaţi in alţi ani. Iată unul care izbu­
Ele trec peste prilejul asupra căruia s au aplicat. tise să se păstreze in lupta zi de zi cu pedagogia ! Criteriul
. Nu numai pentrucă eram trei oameni, cu trei pregătiri şi artistului rămânea estetic
inclinări deosebite, am ajuns să urmărim trei lucruri intr'o Culca stă până la umeri in această pedagogie şi o repre­
expoziţie a sufletului copilului. Aceste trei lucruri se încheagă zintă. Se împotriveşte şi el pornirilor de împietrire şi tarelor
intr'unul singur. profesionale, dar mereu ca un profesionist care crede in pro­
Pictorul Tonitza face dc câţiva ani concursuri cu premii fesie. El este şl inţclcgc să se păstreze până la urmă un
pentru desenele de copil. El caută in ele tot cecacc omuleţii institutor luminat. Copilul pătrunde in raza şcoalei cu însu­
au mai original, răsfrângerea neinrăurită dc nimic a mirării şirile lui. care, aici trebue desvoltate mai departe, ajutate a-
lor nevinovate in faţa vieţii, ascuţimea observaţiilor, spiritul dică şi îmbogăţite. Desenul de copii trebuie sâ ducă la o
inventiv, umorul special, un întreg univers sufletesc de obi- inoire a programului de învăţământ; copilul care e obiectul
ceiu puţin cunoscut, dar pe care ne silim pc toate căile pe­ şcolii, chemat tot el s'o împrospăteze; legat şi mai mult de
dagogiei şi apăsării sociale sâ-J abatem modclându-1 după al aşezământ prin colaborare la găsirea celor mai bune norme.
nostru, al oamenilor maturi, şi luându-i dc atâtea ori origina­ Şcoala nu mai e privită ca dc artist, drept o maşină de uni-