Page 59 - 1930-5

3 1 8 B O A B E D E G R Â U

de puterea înzestrărilor individuale mai mult întâmplătoare, tăcutului din Varşovia. Are aceeaş sfială şi roşaţă. pc care
o mai mare bucurie de creaţie. Să fie de aceea că forma ne-o arată şi nouă. ca un semn de gingăşie sufletească.
obosită şi de meditaţie a naturii moarte, atât de cultivată in Suntem intâiu la Wawel. sus. in curtea Renaştere a pala­
pictura română, in pictura poloneză modernă rămâne o ex­ tului vechilor regi polonezi. Farurile sunt întoarse spre scena
cepţie ? Am văzut la Varşovia şi Cracovia muzee şi expo­ improvizată, cu scări care duc 1a pridvoarele de sus. Putem
ziţii de pictură, unde aceeaş observaţie izbeşte, şi nu eram să-i facem loc intre noi. fără să se bage de seamă. Şi aşa.
destul de convins, până cănd am colindat expoziţia de sfâr­ toată luarea aminte c îndreptată spre tiradele piesei lui
şit de an a şcoala de arte frumoase din Capitala Poloniei. Kochanowski. jucată sub cerul liber, la 350 de ani de când
Pahare, cărţi, marame, şervete, mere sau peşti, variate inva­ a fost jucată întâia oară, atunci in cinstea Iui Ion Zamoiski,
riabil in toate luminile şi aşezările, nu mi-a fost dat să văd. cancelarul Regatului, şi acum în a scriitorilor adunaţi din
nici la începători şi la cei cari hotărăsc mersul şi îndreptă­ toată lumea la congresul P. E. N. Clubului. Aluziile şi în­
rile de mâine. In schimb o dragoste de om. indrăsneala mă­ demnurile vechei tragedii, strigate prin gurile eroilor Iliadei,
rci compoziţii, dramatice sau umoristice, adâncirea in portret împotriva lui Ivan cel Groaznic şi pentru râsboiul cu Ruşii,
sau in peisagiu. Erau şi trăsăturile secţiei de pictură polo­ trec fără primejdie, mai ales că nu sunt nid înţelese, decât
neză modernă dela Bucureşti. Artiştii unei ţări in plin avânt, excepţional, pe deasupra acestei adunări pacifice. Noi schim­
care cu fiecare pas parcă descopere din nou viaţa. băm la ureche, in pauze, vorbele de intâe cunoştinţă.
Celelalte secţii cuprindeau sculptură, mai ales in lemn. li­ E apoi o plimbare pe străzile de demult, prin umbra zidu­
niştită sau originală, cu căutări dc efecte in ţesătura lemnu­ rilor, pănă la o casă unde se adunau inainte de răsboiu in­
lui ca un joc de cristale: ţesătură, de chilim sau gobclin. de telectualii polonezi ca să se sfătuiască despre aceeaş şi a-
un desen mai simplu şi de culori mai veştejite sau mai a- cccaş pricină: liberarea ţării. Noi căutăm astăzi putinţe de
prinse decât ale noastre : o grafică, o artă a tiparului şi a le­ legături sufleteşti intre cele două popoare, vecine şi prietene.
găturii cărţii, pe care Ie cunoşteam dela expoziţiile cărţii D-l Stanislaw Lukasik arc începută o traducere din Rebrea-
poloneze şi le-am regăsit deopotrivă de puternice şi uneori nu şi vrea să scrie o carte despre romanul românesc. Ne
dc strălucite. oprim şi la o aducere pentru câtva timp in Bucureşti. Discu­
A fost o Polonie, cu braţul plin de daruri, care a venit tăm şi o acţiune dc răspuns, cu transpuneri in româneşte de
înaintea noastră. literatură poloneză.
Mă gândesc Ia seara de-atunci. încercând să citesc lucră­
RUMUNJA A POLSKA W XIX WIEKU.— Pe autorul rile făcute pentru cunoaşterea noastră, una din 1928, Sicu-
acestei cărţi ni l-a adus intr o seară la Cracovia. Radu Drag- kiewicz w Rumunji. şi aceasta de-a doua. dc un prieten, în
oca. II căutase toată ziua la telefon, pierduse câteva întâl­ depărtata Cracovie, şi punându-i. poate pentru întâia oară.
niri cu noi, dar in sfârşit il descoperise. Era. in acel colţ de­ numele şi fapta sub ochii şi in recunoştinţa Românilor.
părtat dc lume, un cunoscător al limbii şi literaturii noastre-
Abia plecaţi dc-acasă, ni-era dor s'o vedem oglindită in alţii. LITERATURA ROMÂNEASCA IN EUROPA. — Sunt
Numele nu i-1 pot scrie decât aproximativ, pentrucâ ne numai câteva zile de când şedeam de ceastălaiu parte a biu-
lipseşte 1 muiat, cu pronunţarea atât de ciudată, şi care in roului, faţă in faţă cu profesorul Gioo Lupi. Un om ciudat,
acel nume apare dc două ori: Stanislaw Lukasik. E un pro­ venit pentru a treia oară in România, ca să înveţe să ne
fesor. cred că de limba franceză, la un liceu din a doua ca­ cunoască mai bine. să asculte lecţiile dela Văleni şi să în­
pitală a Poloniei. Ca şi in alte cazuri, familia de limbi din târzie in sclipirile Balcicului. culegând in acelaş timp cuvin­
care ne-am trezit făc_nd parte, nc-a fost de folos. îndră­ tele dicţionarului româno-italian. la care lucrează cu poetul
gostiţii de rarităţi in câmpul, filologici romanice se opresc Cotruş. Vorbeam despre trecerile Iui prin Bulgaria şi Iugo­
înaintea noastră. Slavii cu atât mai mult, cu căt dau de im- slavia, despre caracterul civilizaţiei celor două ţări. despre
pestriţâri cu propriul lor vocabular, care sunt unice. Acest Românii de pe ambele maluri ale Timocului. din Macedonia
elev al universităţii din Grenoble. care a scris ca intâe lu­ bulgară sau Banatul sârbesc- înţelegea taina Cadrilatcrului.
crare în 1926 „Le prince A. C Czartoryski ct la rcnaissance pe care unii l-ar dori un fel de Parc Naţional, decretat ca
du thtâtre naţional en Pologne au XVIII-ierac sitele", c un atare numaidecât dela incorporarea lui României ca să se
câştigat al limbii şi culturii noastre. Trecerea prin Cracovia păstreze neschimbat, cu înfăţişarea de-atunci sau chiar spo­
a d-lui P. P. Panaitescu a fost fireşte de ajutor. In cartea rită. până la întoarcerea poate a fostei alcătuiri politice. Ţi­
care vorbeşte despre legăturile dintre România şi Polonia in nutul era, in 1913, in proces de colonizare ; venit la noi, nimic
secolul al XlX-lea (Cracovia 1929, Cebethner şi Wolf. 135 mai firesc decât ca acel proces, de alţii început, să continue,
pag.), se recunosc parcă preocupări înrudite. Ii văd. întor­ numai că alimentat din alte izvoare. Afară dacă nu ni s'ar
când foile cu cele şapte capitole, de întâmplări politice şi li­ cerc să chemăm pentru umplerea golurilor şi distribuirea te­
terare. dela episodul generalului Bem şi al Costangaliei ba- renurilor hbere. tot populaţia din regiunea balcanică a
sarabene până la Sobieski şi Plăcşii (autorul traduce cu Go- Hotelului!
rali. nume cunoscut nouă dela populaţia poloneză a Carpa ţi- Românii din Macedonia bulgară intră in schimb in ţară
lor, atât de înrâurită de ciobanii români medievali), cum exact in condiţia schimbului de populaţie, plecaţi adică dc
stau de vorbă, omul de ştiinţă dela noi. curios şl discret în •nevoe de acasă, vănzăndu-şi prost sau părăsindu-şi averea
acelaş timp. şi cercetătorul polonez sfios pănă la roşaţă. el. unor concetăţeni ostili şi învoiţi să-i boicoteze, căzând po­
legionarul alături de Pilsudski încă dela 18 ani şi astăzi mai vară noului Stat, care trebue să-i Împroprietărească şi să-i
amestecat in mişcare decât oricine, director al unei reviste de Înzestreze. Vecinii noştri se scapă de o populaţie minoritară,
partid şi gata să răspundă cu toată fiinţa, unui cuvânt al păstrând toate avantagiile. cănd noi am putea pentru fiecare