Page 60 - 1930-5

3 1 9
C R O N I C A

\ivio' fuGr**™.

ion S L A v i c i

Iii HiVfLIHî>

b6LLS

• LA N U O V A I T A L I A . F D l T R t C E
ATVUOIA • VMZIA

.Moara notocului* tn italieneşte (copertă colorată) .Ciuleandra" In italieneşte (copertă colorată)

Român macedonean să trimetem dincolo un Bulgar dobro­ acesta fireşte că nu ne putem înţelege ! I rebue luate alte
gean. N o facem şi nici nu trebue s o facem, dar s ar vrea. drumuri. Ele stau incâ deschise.
năucindu-ne şi pe noi şi Europa cu strigătele, să ieşim nu­ Gino Lupi asculta sau răspundea, trecând cu mâna pnn
maidecât vinovaţi, şi nu numai faţă de alţii, cari ar putea cărţile îngrămădite pe biurou. Şi deodată dădu un strigăt de
fi ameţiţi la urma urmelor, ci chiar faţă de noi inşine. E prea bucurie ! Recunoscuse ultimele traduceri in italieneşte din li­
mult! Ca să ne înţelegem, trebue să le spunem lucrurilor pe teratura noastră, care aşteptau mai de mult un cuvânt de
nume şi să ne purtăm altminteri decât dacă am juca pe o amintire din parte-mi. Iată „Ciuleandra". tradusă dc d-na
scenă a propagandei internaţionale, roluri exagerate şi de­ Venera Isopescu şi însoţită de o prefaţă critică a lui Giulio
prinse dc-acasă. Eu cred In putinţa acestei înţelegeri, prin Bertoni. Coperta e foarte indrăsneaţă. cu toate că ţăranul
punerea sinceră faţă In faţă a celor două puncte de vedere. care-şi joacă jocul tras dc toate sforile păpuşarului, numai
Cât se va crede că există unul singur, iar noi n'avem decât a Argeşan n'aducc. cu cişmele şi cioarecii lui găitănaţi. Iată
să-l primim şi să i ne supunem, e zâdarnic şi să mai încer­ şi ..La Foresta dcgli Impiccati". cu cele peste 300 de pagini
căm a sta de vorbă. Starea faptelor şi documentarea istorică dense şi cu sfârşitul grav in italieneşte ca intr'un ison de
au fost puternic puse în lumină, de curând, in cuvântarea din orgă înaltă catolică : ..Ricevi. o Signorc. l amina del tuo ser­
Parlament a lui N. Iorga la legea Dobrogci. El a vorbit ca vo Apostoio... Apostolo... Apostolo"... L-a tradus Enzo Lo-
un Român şi ca un European. Nu putem nici noi vorbi alt­ reti şi-I introduce, cald. Luigi Tonelli. dorind. In incheere. ca
fel. decât vorbind bulgăreşte. Nici un om întreg de dincolo o pornire asemenea să dea In traducere românească cititorilor
de Dunăre nu poate să ne ceară acest lucru sau să ne înfie­ dela noi opera vreunui mare romancier italian contimporan.
reze ca duşmanii unei apropieri, pentrucă nu l-am avea. Tot la „Nuova Italia” in Perugia a apărut, tradus de Cesare
Gino Lupi povestea cum un profesor universitar dela Ruberti şi cu prefaţă de V. Crcscini. nuvela lui Slavid.
Sofia ii spunea de curând că dealungul Dunărei bulgăreşti ..Moara norocului". Iată chiar şi pe Gorun. ..II principe
e o întreagă populaţie care vorbeşte româneşte, dar că ea c azzurro”. de acelaş Cesare Ruberti şi cu prefaţă de Claudni
alcătuită din Bulgari românizaţi ’ Pentru mine nu era o nou­ Isopescu. din a cârui iniţiativă avem aceste traduceri şi multe
tate. Am văzut absurditatea chiar negru pe alb. Dar in felul altele.